Cei şapte ani de acasa.

!

Bunul simţ lipseşte, nesimţirea este mare, prostia ar trebui să doară, dar nu o face... Am rămas cu un gust amar după aproape 3 săptămâni petrecute în jungla facultăţii.Dar a fost ceea ce mi-a arătat că sunt singură, că nu ma identific cu concepţiile colegilor, cu felul lor de a se purta. Sunt rari oamenii care te ajută fără nicio obligaţie, dar aceia sunt adevăraţii prieteni.Nu cei care iţi cer ceva de la obraz, iar dacă nu îi poţi servi, aruncă cu noroi. Dragilor, să înţelegeţi ceva: vorba dulce mult aduce! Ce te costă să spui un 'te rog' şi un 'mulţumesc'?Ce înseamnă 'dă-mi' şi nici măcar un 'du-te dracu' după ce ai ajutat? Nu pot face rabat de la felul în care am fost educată, nu pot renunţa la ceea ce cred şi la scara mea de valori. Dacă preţul acestor lucruri e acela de a ramane singură, îl accept fără doar şi poate! Ca să nu mai spun de faptul că nu am întrebat pe nimeni cănd am ales drumul ăsta, nu m-am bazat niciodată şi nu m-am lăsat în cârca altora să mă ajute să trec anul că 'băga-mi-aş, repet anul a nu ştiu câta oara şi dă-mi şi mie să copiez, că n-am numarul de credite'. Asumaţi-vă deciziile şi faptele ce recurg din treaba aceasta. Dacă cineva ajută, o face că simte, vrea, doreşte, nu că e obligat sau trebuie. Sunt dezamăgită.Calitatea îndoielnică a oamenilor caracterizează din ce în ce mai mult, ajunge să fie starea de normalitate. Nu stau să fac educaţie.Îmi convine, stau, nu-mi convine, plec.Simple as that!Ştiu că sunt invidiată, dar invidia este una din modalităţile de a-ţi da seama de propria valoare, ştiu că sunt diferită şi din acest motiv pot fi de neînlocuit.Să rezum, ştiu să mă analizez şi să văd unde mă situez. Pot merge cu capul sus, sunt mândra de ceea ce am realizat până acum şi nu voi pleca urechea la toţi cei care au frustrări datorită rezultatelor mele. Vorbiţi frumos, ne înţelegem. Dacă nu, punctul a fost pus. Educaţia face omul mai frumos!Şi nu studiile, ci cei ŞAPTE ANI DE ACASA

Mare-albastra

Marea albastra Fura ganduri si priviri Celor ce n-au suflet.

Pe scurt despre mare

Poate e putin cam devreme, sau poate nu. Mai am putin si vin acasa.Un an pe mare si-a spus cu cuvantul asupra mea.Din fericire, nu in rau. A fost teama de nou, de schimbare...A fost prima data cand am simtit cum e sa vrei sa vorbesti cu cineva si sa nu ai cu cine, sau cum sa iei legatura cu cei de acasa. Viata pe mare are si satisfactii,dar si neajunsurI. Doua citate exprima cel mai bine ceea ce e cu adevarat: "Daca lupii ar stii ca urletul meu, in realitate e un plans, m-ar sfasia" sI " Cine nu suporta vIiata pe mare, n-ar rezista intr-o inchisoare". Oamenii se impart in doua categorii: celor care nu le pasa.si cei carora nu le pasa dar fac zile fripte.Asa e si la uscat, doar ca seara ajungi acasa si nu ii mai vezi fata celui ce te supara pana dimineata, pe.cand aici, vrand nevrand,o vezi oricand.Trebuie sa inveti cand sa taci, cand sa mori cu dreptatea in mana si cand sa spui ca ei si sa faci ca tine.Stii prea multe, nu e bine, nu stii, tot la fel.Vrei sa arati ca cel de langa tine greseste, vei fi considerat Gigi contra.Din cauza asta spuneam ca ceilalti "lupi" m-ar sfasia. De multe ori am fost pusa la incercare, pentru ca trebuia sa dovedesc daca pot face fata intr-o lume a barbatilor, daca obedienta e mai presus de rafuielile personale...Toate astea m-au schimbat, stiu ca lumea e rea, dar imi place sa dovedeac mereu ca pot! Imi amintesc, de multe ori m-am simtit ca dl. K din Procesul lui Kafka.Pentru ceva plateam, dar nu stiam pentru ce... Cat despre celalalt citat...maI mult sau mai putin, la vapor e un cerc "select".Mai poti gasi oameni buni, frumosi la suflet,cu care sa te Intelegi. E o adevarata placere sa vizitezi orase, in care poate nici gandul nu ti-a ajuns, sa faci "turism culinar", sa incerci fel si fel de bucatarii, condimente, sa vezi cultura altor tari...ce sa mai, contractul asta mi-a relevat frumusetea Asiei, dar mai ales deliciul bucatariei japoneze. De asemeni, e frumos cand iti faci prieteni in toate colturile lumii, iti impartasesc anumite lucruri pe care cu greu le-ai fi aflat, dar si sa iti arate locuri frumoase, sau sa iti ofere informatii legate de locurile unde poti merge. Uneori mi-e dor sa fiu langa oamenii pe care ii iubesc, sa ii pot suna oricand, dar avantajul e ca suntem in era comunicatiilor, iar un mail pot trimite chiar si din mijlocul oceanului. Uneori stau cu inima cat un purice, cand nu primesc raspuns imediat, gandurile rele isi fac aparitia, dar sincer, ce mi-e ca sunt in alt oras, ce mi-e ca sunt la mii de mile departare, fiecare isi are soarta, buna sau rea, fara ca eu sa pot influenta ceva. Macar asa, stiu ca fac ce imi place, iar rasplata e pe masura asteptarilorI! Imi pare bine ca marea mi-a cernut prietenii, ca ea mi-a aratat ce inseamna singuratatea, linistea, calmul, dar si faptul ca doar cei puternici rezista. Daca ar fi sa imi aleg iar drumul, as alege la fel! Sunt fericita, multumita si implinita:)E ceea ce imi place, iar oamenii pe care ii iubesc nu m-au dezamagit si nici nu o vor face vreodata!Intr-adevar, cei care au ramas langa, mi-au fost ori din totdeauna langa, ori fac acelasi lucru ca mine. Morala:lume rea gasesti oriunde, important e sa treci peste si sa vezi mereu partea plina a paharului! ps: n-am terminat de rezumat un an.this is just the beginning!