28 septembrie 2010

Aşteptare

Şi-am să alerg pe străzi,prin praf şi ploi, ca să te găsesc..
O să merg prin zăpezi,să-mi îngheţ nebuniile.
O să stau în frig,să-mi încălzesc sufletul..
O să fumez visele,pentru a face loc realităţii..
Totul se plăteşte azi. Inclusiv iluziile.

Şi toate astea,pentru tine..
Pentru că vreau să pot să mă ţii în braţe seara..Să mă mângâi..
Cum poţi să lupţi pentru tandreţe? Sau pentru duioşie? Cel mult poţi să le aştepţi.


Şi-aşa şi eu..te voi aştepta într-o zi,acolo..
Şi tu o să ştii când să vii...
Doar atunci când mă vei simţi iar..

A ta..

PS:
Destinul lucrează prin amănunte.


28 septembrie 2010

20 septembrie 2010

Vagabondaj.


Prima ploaie de toamnă care îi bate la geam...
Prima răscoală a sufletului..

Şi-orice iubire începe cu un vagabondaj pe străzile sufletului,prin ploi şi întrebări..


Şi-aşa este şi ea..
O fiinţă care pribegeşte printre vise..printre speranţe şi iluzii,în căutarea stelelor ce au căzut şi care trăiesc..

Şi ploaia îi e prietena buna,credincioasă.Ea nu trădează secrete,ea doar ascultă..
Şi mereu o protejează,când doreşte să plângă..Are grijă ca lacrimile să îi fie ascunse,de blânde mângâieri ale picăturilor reci..

Până şi vântul i se pare că o trădează..Că îi şopteşte vorbe dureroase..
Că îi face rău..Cum?Împărţindu-i sufletul în cele patru zări şi având grijă ca nici la răspântia lor,să nu se regăsească...

Poate doar marea să o înţeleagă..Doar ea a auzit atâtea poveşti,încât a devenit înţeleaptă.
Nu vrea sfaturi,nu vrea nimic.
Linişte şi libertate..

Din acel timp care se scurgea fara calendar si fara ceasornic,mai tarziu ii era greu sa-si aminteasca fapte si zile;ramanea rotunjit intr-un bloc de impresii inseparabile.Fusese un timp de dragoste,fara alta semnificatie.


Şi aşa şi ea..
Şi-a pierdut ceasul,dar inima ei a devenit un orologiu mult prea precis..
Iar sufletul ei a îngheţat,la momentele fericirii ei..
Al ei..


Nici nu observase că frunzele copacilor căzuseră..
Acum,era doar ea şi umbra ei

20 septembrie 2010

19 septembrie 2010

Ninge.

Şi ninge..Şi ninge..Şi ninge..
De atâta timp ninge..totu'i alb..zici că e zahăr vanilinat,pe toate drumurile..

Din casă stau şi mă uit la pădure..Focul arde,iar pisica e în braţele mele..
Cerul are o culoare neobişnuită..sigur e tot de la zăpadă..

Tot zăpada mi te-a adus în casă,acum ceva vreme..
Au trecut ani.Ani frumoşi,în care te aveam lângă mine doar..iarna..

E frig..chiar aş vrea să mă iei în braţe..să-i punem sufletului mănuşi,fular şi căciulă...

Dar pleci iar..

Ninge.

18 septembrie 2010

Regăsirea.


Vreau să mergem...departe de toţi şi toate..
Vreau să fim doar noi..Doi..Amândoi...
Să îţi simt mirosul pielii cum se amestecă cu briza mării...Să văd cum urmele paşilor tăi se contopesc cu urmele mele,ca mai apoi,marea să le şteargă..

Ţine-mă de mână şi spune-mi că visele nu se sparg în stele.Spune-mi că ele se împlinesc...


Vreau ca cerul să fie plin de stele..Şi luna să ne însoţească paşii...
Să îmi arăţi constelaţii şi să îmi spui că una e a noastră..
Să îmi spui că stelele nu se sparg când le atingem cu vise şi speranţe,ci că ele sunt acolo,pentru că noi le-am chemat..

Lângă tine mă vindec de toţi oamenii...


Să mă ţii în braţe protector şi pescăruşii să stea pe lângă noi..
Pe nisipul umed să stăm jos şi să ne uităm,ca doi copii,la răsărit.


Şi pe măsură ce se crapă de ziuă,o ninsoare blândă să ne acopere urmele ce marea nu le-a şters..
Urmele mele..Urmele tale..
Urmele noastre..


18 septembrie 2010

~cu gândul la plimbări pe plajă,în miez de noapte,în colţul ăla de lume atât de îndrăgit~

17 septembrie 2010

Slăbiciune

Şi în miezul nopţii m-am trezit singură...
Ultimele certuri m-au extenuat,la propriu...Pic lată după fiecare discuţie,de parcă aş fi în permanenţă beata..Nu mai pot să-ţi tin piept,tu nu te vezi cât eşti?
Şi îmi arunci în faţă cuvinte dure...Oi fi eu aşa cum spui,dar nu vezi că am un suflet?Unul singur,da!..
Şi nu te întrebi de ce e doar unul,nu?Îti zic eu,prostule!Am unul singur,ca să te iubesc pe tine,nerecunoscătorul fiu ce-mi risipeşte dragostea,în primele muieri întâlnite în cale..
Tu le dai lor ceea ce eu îţi cerşesc:iubirea ta şi mai presus,aprecierea ta..Dar nu vezi că,defapt,doar lângă mine eşti bărbat...?
Când încă îmi aruncai cu lucruri prin casă când ne certam,aveai o privire de animal turbat,pe care o adoram..Îmi făcea plăcere să te scot din sărite,să îmi arunci totul în faţă,pentru că doar astfel mă îndârjeam,şi puteam să te urăsc..
Astea sunt singurele momente de slabiciune.
Alea in care te...
iubesc
şi tu..
eşti om.



15 septembrie 2010

15 septembrie 2010

Pribegie

E frig..Îl simt cum intră în cameră...
Geamul ţi l-am lăsat special deschis,poate mă vei striga iar,cândva..
Îmi e dor să te înveleşti cu trupul meu,să mă mângâi înainte de a adormi..
Ai lăsat un mare gol când te-ai hotărât să pleci..
Nu mi-ai spus unde..nu mi-ai spus cât timp...
M-ai lăsat pe covor,ca un animal înjunghiat..Nu ţi-a păsat că lipsa ta va naşte-n mine dureri nebănuite...
Nu ai luat în calcul sufletul meu...
Fără tine,nu însemn nimic..


M-ai lăsat în noapte,în frig..
M-ai abandonat...
Mi-e foame..vreau să muşc din tine..
Sunt sleită de puteri..
Şi cu toate astea,te aştept

Şi credincioasă ţie,te-am aşteptat..


Ca într-o zi,să mă trezesc lângă tine,cu tine,iar,în patul ce-l cunoşteai atât de bine..
Nu mai mi-e frig..
Nici nu vreau să te întreb pe unde ai pribegit..Miroşi a fum şi a durere..
Mi-e de-ajuns..

15 septembrie 2010

14 septembrie 2010

Să vie Bazarcă!-citate

Dar era atata dimineata in tineretea ei si atata miere in culoare,ca ochiul care o cerceta nu putea ajunge pana la foamea trupului si intunecata lene a sufletului.

Roti care trec,trec,trec...Si-s oameni,nu roti si la fel te calca..

Si mirosea aatat de intens a frunza-n soare,ca parca se ivea salin,in spatiul vast stralucitor,mirosul ud al marilor..

Ceea ce se intampla in ea era atat de nebulos si oarecum feeric incat simtea inauntu,in abisul numit sfulet,ceea ce vezi in noptile de august pe cer:ploaia de stele.

Ceilalti,cand o masurau,ii dadeau senzatia penibila a trupului:sani,coapse,pulpe in asa masura,incat nicodata nu se simtea de ajuns de imbracata pentru astfel de priviri.Acesta,dimpotriva,ii dadea senzatia nuda a sufletului..

Fata lui Ingrid se acoperi de suras,dar inchise ochii ca sa nu vada nimeni ca-i vine sa fie fericita.

Incepura niste secunde cu prabusiri de stele in fiecare,cu fumegari de triste inoptari.Pana cand si obrajii se acoperira lung de lacrimi.

Dar era o drijdie de aur vechi,fierbinte,cu traiectorie luminoasa de stea cazatoare.
Din nou picara stelele ca intr-o noapte de august..
Din nou fu cald,fu bine,fu nebulos.
Si apoi nu mai fu nimic ca la inceput de lume.Sau ca la sfarsit.

Cine sunt eu?Spune-mi tu,Doamne,ca oamenii nu vor sa-mi spuna..

Cine-i acel ce-mi spune povestea pe de rost
De-mi tin la el urechea - si rad de cate-ascult
Ca de dureri straine?Parc-am murit de mult

Durerile devin amintiri,cand ranile se-nchid,lasand visare si melancolie.

Numai ca a fi femeie fata de un barbaat,pentru majoritatea femeilor inseamna trup.Sigrid insa facea parte din minoritatea suflet.

Nu te teme,eroule.Nu meriti cinstea unui glonte.Nici puterea unei palme nu o am.Te dispretuiesc.Du-te.Esti barbat.Si esti mare.Du-te palmuit de dispretul meu absolut.

Mult timp ramase cu fereastra deschisa,sa o bata iarna in obraz.

Mirosea a dragoste trupeasca in vazduhul umed,din pamantul ud,strapuns de preajma ierburilor.

Ce e de facut?

Se inghesuie atatea idei si ganduri in mintea mea.Simt ca nu le mai pot face fata..
De ce nu-mi pot pune un dren in cap,si sa se scurga sec si agale,toate cele ce alearga prin creier..
Sa se prelinga totul,intr-un lighean...Sa il iau dupa si sa-l arunc...
Dar cred ca inainte de toate,ar trebui sa invat sa nu ma mai enervez asa usor...Sa fiu mai calma si mai domoala..Si poate ca atunci n-ar trebui sa mai umblu cu furtune in cap,ca sa ma relaxez..
As merge la spital..Dar de ce sa ma vindec?
De nervi?De melancolie?De tristete?Sau de prea multa fericire?Si prea multe zambete?

Capul imi explodeaza..Ar fi frumos daca ar sari in aer toate gandurile de la ora asta..
Si totusi?unde sa se duca?!
S-ar imprastia pe pereti si le-as vedea mereu..
Nici asta nu e o varianta buna..

Si atunci?
ce e de facut?

Cred ca singura varianta e sa se aseze ele,in urma sufletului...
Sau poate sufletul sa mi-l spal si sa imi oblig mintea sa stea dupa el...

Dracu stie..
Delirez..

14 septembrie 2010

Delirul

Atmosferă încărcată...Fum în casă...Miros prea greu,la câte beţişoare au ars zilele astea...
Patul e nefăcut de mai mult de o săptămână...Încă îţi poartă forma trupului,iar aşternuturile,mirosul tău...Doar căldura ta o resimt în mine...
E noapte..Şi ce conteaza?Vreau să ies..să mă pierd în întuneric...
Am făcut prea mult rău săptămânile astea..Simt că m-am schimbat...
Mă hotărăsc să mă îmbrac in blugii ăia care-ţi plăceau şi să-mi iau o bluză de-a ta..Cândva şi ea era pufoasă..acum...aspră şi roasă de molii...Se vede,iubite,că eşti departe..
Ies din casă şi mă plimb...
Oraşul e amorţit..Şi sunt doar eu,cu gândurile mele...Ah,ştii...când ai trântit uşa,ai uitat ţigarile pe masă..Sper că nu te superi că mă înfrupt din ele...Dar simt nevoia să fiu acompaniată de ceva...
Şi culmea..Când ţi le fumez,mă simt şi mai departe de tine..Parcă s-ar pune fumul între noi şi ne-ar îndepărta şi mai mult...
Suntem unul la ana şi altul la caiafa..
Nu ştiu ce ne leagă acum...
Dar îmi trec prin minte toate momentele alea când mototoleam cearşafurile de atâta iubire,sau când eram prea obosită ca să mă ridic şi să-mi fac o cafea şi tu mă ţineai în braţe...
Eşti doar un vis frumos..
Un vis în care,încă mă pierd..Un vis în care mă rătacesc şi devin o altă eu..
Şi parcă şi străzile mă dau afară...
Vinul nostru încă nu l-am terminat...Dar o pot face eu acum..
Şi ce dacă nu mă va mai veghea nimeni când ma îmbăt!?Şi ce dacă o să mă simt rău..?
Prin mine,îti fac ţie rău!...
Şi nu te-aştepta să mă-nduioşez când îmi vei spune că ai făcut aceleaşi lucruri ca şi mine..
Şi ce-mi pasă că fumezi până îţi mor plămânii sau că pici sub mese,în bodegi ieftine,alături de curve ce se vind pe câţiva lei...
Fraiere,ele sunt doar bucăţi de carne..

Şi când îmi revin..constat că erau numai chiştoace din ţigările pe care le fumam eu în adolescenţă (şi nu din ţigările tale preferate), numai pete de vin pe jos,iar pisica ce mi-ai dăruit-o n-a sarit pe geam aşa cum aveam impresia..

De altfel,mă spăl pe faţă şi tu eşti lângă mine,cu cafeaua..
E prima zi când mă pot da jos din pat,dupa trei zile de febră continuă...

Am delirat..

14 septembrie 2010

13 septembrie 2010

Ploaia

O ploaie calda de vara
Ii atingea ei pielea.
O dezmierda,o mangaia
Cuvinte dulci ei ii spunea.
Naiva find fiinta ei
Credea tot ce ii spunea
Ba chiar o si incuraja.

Dar uite ca intr-o zi
Statea micuta fata
Intr-o ploaie de toamna
Tremmurand de frig,cu suflet gol
Si uitandu-se in urma
Nu vedea decat fantasma
Sa...

Asa cum a crescut,asa s-a si dus
Un suflet bun si cald..
O picatura de ploaie,si o lacrima sarata
A devenit un zambet al trecutului de maine..

octombrie 2009

Spectacol

Sala de spectacol e plina
Oamenii-au venit de-acasa
Invesmantati in blanuri si matasuri
Dar liniste!
Orchestra canta,un parfum subtil se raspandeste
Si maestrull isi incepe mistica glasuire.

Peste ani si ani,sala ramane goala
Odata ce-a plecat maestrul
La Scala din MIlano...
Si oamenii,rand pe rand s-au dus
Considerand ca nu se merita
Sa asculte orchestra
Fara misticul maestru..

Cortina cade
Catifeaua se rupe
Si in urma ramne doar un nor de praf..
Moliile-o mananca
Dirijorul moare
Si orchestra tace
Sub insemnul pieirii...

noiembrie 2009

Flacara

De ani si ani eu pribegesc
Prin ploi si vant
Frig si zloata
Si te caut cu lumina
Mereu mai slaba
Mereu mai pala..


De atata oboseala,
Flacara mi se stingea
Si refuzam sa o las sa moara.
Imi ardeam degetele,
Palmele ma usturau
Si induram cu stoicism
Toate cele ce urmau...


Speram sa reusesc
Dar speranta imi murea..
Si pribegind in neantul negru
Lumanarea se stingea.

Razboi si albastru.Sange si blond

Si uite ca pustiului blond cu ochi albastri
I-a venit ordinul sa plece la razboi..
Si-a facut o boccleuta
Mama i-a pregatit bucate
Iar tatal impreuna cu fratii
Il imbarbatau.

Atrocitatile razboiului
Gloantele,urletele,mortii
Toate au lasat dureri
In sufletul micului blond..

Cu ochii tristi,inlacrimati
Pentru-a nu fi ucis
A apasat pe tragaci si a vazut
Cum sub ochii lui mirati
Un trup al unui necunoscut
S-a prabusit cu greutate.

Peste ani si ani
A ajuns acasa.
Cu multe cicatrici,cu degete lipsa
Injunghiat si impuscat..
Toti s-au bucurat,toti l-au sarutat
Si toti s-au mirat..
'Scumpule copil,parul ti-a incaruntit,
Dar ochii tai,nu s-au schimbat..
Ai vazut atrocitati,printre suferinte ai alergat
Dar safirul tot nu s-a intunecat!'

Pictorul

Cand m-ai primit in dar
Eram o panza goala..
Dar tu, un maestru al pastelurilor
Ai pus mana si treptat treptat
M-ai colorat..

Acum,tabloul sufletului meu
Este dominat de culori frumoase:
Simbol de fercire a unei larve
Transformata in fluture.

Mi-ai pictat si sufletul
Dar si mintea
Ochii-mi vad doar roz
Si doar pe tine..

Ai grija doar sa nu ma vinzi
Si pe un perete nou
Sa ma transform intr-o cenusa
A culorilor apuse..


octombrie 2009

Singura

Ma plimb ca o nebuna pe strazi.Din clipa in care am auzit vestea,mintea mi s-a incetosat,nu mai pot sa vad si sa aud.
Hoinaresc de cateva zile,prin ploi si vant cumplit.Buzele imi sangereaza de la atata frig,mainile mi-s intepenite.
Oamenii se uita la mine cu mila,dar nu pot intelege starea mea.Vor sa-mi dea o haina,dar nu de caldura asta am nevoie!Vor sa ma hraneasca,dar nu asta imi lipseste!Vor sa ma ajute,dar nu ei sunt capabili sa o faca!
Din clipa in care am auzit vestea,sufletul meu a murit..
Nimeni nu va fi capabil sa-l resusciteze,sa ma poata iubi si sa ma ajute sa renunt la trecut..
Nimeni nu va mai fi ca mine,dezolata,singura si incredibil de trista..
Si mai ales nimeni nu va sti sa-mi daruiasca singurul fruct ce inca mai poarta parfumul tau:gutuia.
Inca mai simt pe piele mirosul tau,carnea inca este calda,dupa imbratisarea ta,dar...tu nu mai esti.Ai plecat..Dar ma veghezi...
Sunt obosita..Frigul ma rapune..Fara sa realizez,ma prabusesc.Senzatia e aceea de cadere in gol...
Dar..simt mirosul de gutuie..E cald..Te vad..Te simt..

Am ajuns iar langa tine..
Mi-ai lipsit..


septembrie 2009

Timp.Frunze.Soare.Stele.Toamna

timpul trece,
frunzele cad,
soarele rasare,
si stelele dispar.

timpul trece
si visele se duc,
amintirea devine vaga
cand nu te aud.

frunzele cad
cand toamna revine,
copacii sunt goi
si cerul e bleu.

soarele rasare,
trimite raze blande
peste-ntreaga zare
de bruma cuprinsa.

stelele dispar,
de pe cer ele cad,
lumea-si pune dorinte
si-adoarme in pace.

stelele dispar
cand soarele rasare.
frunzele cad
cand timpul trece..

septembrie 2009

Reverie

O lumina difuza iti invaluie chipul, scaldandu-ti finele trasaturi ale fetei, intr-o aura calda, facandu-te sa pari ireala..Parul tau negru capata reflexe tomnatice, ochii tai cafenii devin catifelati, iar pielea bronzata capata culoarea caramelului.
Mereu stai si-ti arunci privirea pe geam, visand in trecut..
Mereu,in visele tale, ploua.Mereu,in visele tale, esti cu el..
O mana puternica, te apasa pe umar.Intorci capul si-l vezi pe el, langa tine.Te uiti lung la el, aproape ca nu-l recunosti, dar vocea lui te face sa realizezi ca este chiar el..
Ii sari in brate si-l acoperi cu saruturi dulci.El te strange usor, ca sa te faca sa-l simti si mai bine, langa el.
Cafea,amintiri,povestiri,soapte,vise,sperante,dorinte,imbratisari,dezmierdari.
Mare,soare,nisip,plaja,caldura,scoici,valuri,briza.
Munte,brazi,racoare,ciuperci,ferigi,verde,izvor,stanci,carari.
Prezenta lui, arunca tot in neantul amintirilor..Nimic nu mai conteaza, cand el este langa ea.Totul capata o alta semnificatie,totul devine posibil.
El fumeaza o tigare, ea sta si-l contempla.
Se intoarce langa ea, si incepe sa se joace in parul ei lung…I-l dezmiarda si o face sa viseze..La un viitor..comun..frumos si luminos.
Soarele arunca pe pereti jocuri de lumini, care, in curand, vor lasa loc intunericului in care se vor scufunda si ei.Impreuna.Mereu.
Incepe sa ploua,si picaturile se joaca pe acoperis.Ies in ploaie, doar asta i-a unit mereu.
Sunt imbratisati, se saruta patimas,savurandu-se reciproc…
Doar ca..la un moment dat, o picatura de ploaie I se prelinge pe buze, si atunci, ea deschide ochii.
El nu mai era langa ea.
Doar si-a amintit..si s-a trezit din reverie…
Mereu e la fel….El nu e langa ea, iar ea sta si viseaza la geam, mereu la aceasi ora, mereu la apus..


septembrie 2009

Striga-te-n suflet

In inaltul cenusiu,plin de tipete-ngrozite
Ai ales ca sa te duci...
Printre ingerii-oteliti
Semanat-ai tu durere
Si cu glasu'-nsangerat
Stau si-si plang de teama.

Tu vii si stralucesti
Si-ti desfaci aripile
Peste mine..
Ai ales sa zbori de-aci
Printre norii plini de lacrimi
Si sa-i faci sa-si verse tristetea
Asupra-mi.

Te-ai dus,tu inger nebun
Stai si-ti strigi iar numele
In abisu'-ntunecat
Al sufletului meu..
Dar...
Ai murit,si-ai face bine
Sa nu te mai strigi..

noiembrie 2009

12 septembrie 2010

Marcaje in suflet..

Ceea ce ne-a marcat cândva existenţa îsi pune amprenta asupra noastră.
Evident,nu?:))
Dar..ceea ce ne-a plăcut cândva,ne face să ne întoarcem mereu şi mereu la acel lucru.Inclusiv când vorbim de tipologii umane..

Mie îmi place ca el să fie...

Mereu auzim fel de fel de descrieri ale prinţişorilor din zilele noastre...
Mereu căutăm în cel de lângă noi ceea ce ne-a plăcut cândva..

Se spune că prima dragoste este cea mai importantă...
dar..
Primul ceai,prima sarutare,prima intamplare de dragoste,toate sunt la fel:nu poti niciodata sa le simti gustul.

Nu prima m-a influenţat.Ci a doua..
Şi mereu am căutat ceea ce mi-a plăcut.Ceea ce m-a făcut altfel...

Vorbeam cu cineva şi se confruntă cu aceeaşi situaţie.

Cred că,invariabil,ne vom uita dupa ceea ce ne-a marcat..
Şi făra să realizăm prea mult..

Dar..atâta timp cât e bine..
de ce să apară griji?

11 septembrie 2010

Pisi meu:(


Azi am fost plecată de acasă..
Nimic special,doar că bestiuţa mea(pisica) a considerat de cuviinţă să se bage sub un dulap,prin balcon..
Nu era prima dată...Însa de data asta,s-a speriat,a rămas înţepenită şi s-a ranit la labuţă:(..
Când am ajuns acasă...caută pisica:|
Într-un final am dat de ea..şi când am scos-o,tremura...

E ciudat...În toamnă face doi ani de când e la noi...şi totusi,e prima dată când face vreo boacănă...:(

7 septembrie 2010

Unt pe paine...


În urma unei oarecare discuţii,m-am hotărât să scriu despre asta..
Despre relaţie şi ce implică ea.

Comunicarea joacă un rol important.Alături de înţelegere şi maleabilitate.
Cred că orice se poate rezolva,daca există cele de mai sus..
Nu zic...trebe' sa existe şi....ceva 'alergătură' prin pat...Dar nu se rezumă totul doar la aşa ceva..

Îţi zic eu,că dacă vă înţelegeţi în pat,vă înţelegeţi şi înafara lui..


Totally fals!
În pat nu discutaţi,nu vorbiţi chestii de peste zi...D'asta poate e şi falsa impresie..
Că daca unul dintre deschide gura şi scoate numa' tâmpenii,cum poţi spune că te înţelegi cu omu' ăla?!Cum poţi spune aşa ceva?

Cele două merg mână în mână...Ca 'pâinea şi untul'...Nu poţi spune că ai o relaţie sănătoasă,daca totul se rezumă doar la sex sau atracţie fizică..trebe' să fie şi ceva pus deoparte,pentru suflet...

Eu sunt mai sentimentală..Îmi place să simt şi cu sufletul şi fizic..Dau o mie de nopţi pe o îmbrăţişare strânsa...pe un pupat pe frunte...
Sunt eu...mai atipică...mai vulcanică...mai aşa cum îmi doresc să fiu.

Punct

Prieteni


Chiar daca esti mai mica,simt ca pot sa invat multe de la tine...


Ah...mi-ai luminat ziua cu ce mi-ai spus..
Apreciez enorm faptul ca sunt persoane care au ce invata de la mine..din felul in care gandesc,sau din ceea ce scriu sau din cine mai stie ce...
Chiar e frumos sa primesti un astfel de..compliment,daca ii pot spune asa:)
Nu ca sunt eu 'mare om,mare caracter',dar am si parti bune si parti rele...Cine reuseste sa le vada preponderent pe cele bune,inseamna ca ma 'are'...dar cine nu poate asta, nu stiu daca imi pare rau pentru mine sau pentru cine e incapabil:)


Dar oricum,cel mai important e ca ma simt bine cu tine..


Si ca am reusit sa fiu si o prezenta agreabila...well..ce pot sa mai zic..?!
Sunt fericita ca am oameni dintr-acestia,ca prieteni..
Pentru ca sentimentul e reciproc!

Ps:nicio clipa nu regret ca te am ca best friend;))
>:D< mersi D.

6 septembrie 2010

Nomad(a)...


NOMÁD, -Ă, nomazi, -de, adj., s.m. și f. 1. Adj., s.m. și f. (Persoană, grup social) care nu are așezare statornică într-un loc, care se mută dintr-un loc în altul, care rătăcește. 2. Adj. Caracteristic nomadismului. Viață nomadă. – Din fr. nomade.


Si uite asa m-am hotarat sa-mi incep scurta caracterizare.
O caracterizare seaca,dureroasa,fara diacritice si fara ezitari..

Nu mai departe de aseara am avut o discutie cu o persoana draga,care m-a lamurit complet asupra felului meu de a fi.Defapt asupra felului sufletului meu de a exista.
Este un suflet nomad.
Este un suflet care mereu este plin de vise si de sperante..este un suflet prea fragil,prea transparent si prea complex..
Mereu caut 'ceva'-ul ala care simt ca lipseste.Mereu caut sa ma completez,mereu caut sa ma definitivez ca om,ca fiinta,ca persoana...
Caut sa invat mereu de la cei de langa mine..Si cand nu mai am ce,imi iau zborul
Nu suport sa fiu 'incatusata'.Sunt a ta,dar nu ma poseda.Tocmai cand crezi ca-ti apartin,atunci fug...
Fug pe alte pasuni..Fug in alte suflete...Nu ma ascund,doar poposesc o vreme,ca apoi sa imi reincep calatoria..
Nu o fac intentionat.Nu o fac pentru ca vreau sa-i fac pe cei din jurul meu sa sufere.Nu o fac cu un scop anume..
Caut sa merg pe culmi..caut sa ating varfuri noi...caut sa cuceresc tot,in speranta ca voi gasi completarea.
Nu suport banalul.Nu suport excesul.Nu suport multe,dar cu toate astea,ele predomina si ele ma inconjoara..
Pot sa stau o zi,o luna,un an pe diverse meleaguri.Ca apoi,sa plec.
Tine-mi sufletul viu si o sa te insotesc.

Mereu esti in cautare de ceva nou.Nu poti sa stai locului.Vei fi incapabila sa ai o familie...Ramai acolo unde iti este cald

E ultimul repros care mi-a dat in cap azi..
Dar nu este chiar asa...
M-a durut.
Imi inteleg nomadismul si cu toate astea nu e momentul...
Alerg printre vise,sperante si iluzii..Incerc sa le implinesc,chiar daca ma lovesc si de esecuri.Sunt la varsta la care pot!
Si mai ales,sunt la varsta la care pot sa imi permit sa fiu nomada...
Nu trebuie sa ramai acolo unde iti este cald,daca in suflet bate vantul...Trebuie sa ramai acolo unde simti echilibrul,unde simti ca poti fi tu insati,unde nu e banal...

Nu stiu cum voi fi peste o perioada de timp..
Poate imi voi gasi imblanzitorul, sau poate imi voi gasi nomadul..si astfel,vom alerga impreuna..


Imi plac sufletele calde,vulcanice,imprevizibile..Imi place sa fiu surprinsa mereu.Imi place sa fie mereu ceva nou.
Si mai ales..imi place sa invat mereu cate ceva nou,de la omul pe care il am langa mine.v

3 septembrie 2010

go chocolate♥

♥depressive and sad moments,drowned in chocolate with popping candies...i miss you and i want you to make me smile..♥

Hmm...cam aşa mă simt...
Tristă şi cu o oarecare stare depresivă..
Mi-am cumpărat 3 ciucalate:))mereu când am un bad day,îmi revin în modul asta...sau parţial...
Deci...

GOOOOOOOOOO CHOCOLATEEEEEE!

Vise

[a ta e lumea toată
hai calcă pedala
te-aştept în furtună
hai!
hai!că arde ceru-n urma ta...
toamna..]

Arde totul,când mă gândesc la tine..
Te vreau aproape:)

2 septembrie 2010

WC!

Well..dupa ce m-am intors acasa,am iesit prin parc cu o colega.
Toate bune si faine..ne-am plimbat,alea alea..
Doar ca la un moment dat,am dat peste niste colorati..Nimic anormal.Glume intre ei,susoteli...Hotaram sa plecam.
Mai mergem ce mai mergem..alt grup de colorati..Iar..fluieraturi,'complimente',vorbe 'dulci'...
Ne prefacem ca nu-i auzim...
Tot plimbandu-ne,la un alt moment dat,dam de primii.Evident,ca nu le raspundem injuriilor iar ei..au inceput sa arunce cu castane dupa noi...Si ai dracu,aveau si tinta buna:|..asa ca..m-am trezit lovita de castane..

:-<

Incep sa ma satur...pur si simplu,nu-i suport...Nu le zic nimic,nu ma iau de ei,sunt decenta..si sa ii pup in bot pe toti,ca tot de mine se iau:|
Sunt sictirita,pana peste...vreau siguranta...sa pot umbla ziua,in amiaza mare,fara sa se ia nimeni de mine,asa cum am patit azi,sau in alte dati...
Nu cer mult...dar nimeni nu face nimic,sa ii puna pe nenorociti cu botu' pe labe,sau in cotet,unde le e locul,ca oamenii civilizati stau pe strada,iar animalele in cocina...
Repet..nu am nimic cu cei educati,sau care sunt respectuosi..
Dar nu pot suferi nesimtirea&co,indidferent ca vine vorba de rromi sau altii de alte nationalitati&etnii...

And..this is the wonderful...country...

AKA WC!

1 septembrie 2010

Toamna

Şi-a venit toamna..

Ultima zi de vara se duce şi lasă în urma ei numai speranţe,vise şi iluzii...
Am o stare bizară rău...Aşa păţesc în fiecare an,când vine toamna..
Iubesc anotimpul ăsta şi mai ales starile pe care mi le provoacă...
Sunt blue...Îmi place..

Îmi place să văd cum se colorează copacii...îmi place ploaia..îmi place sufletul meu..

Toamna...