Strada goala..Nici tipenie de om..
Doar cate un caine se auzea...
Telefonul ii suna..
-Ce faci?
-Ma plimb...Tu?
-Vin acasa..
-Defapt..hoinaresc..Nu vreau inapoi..
-Te-as invita la mine..dar pun pariu ca ai uitat unde stau...Si cafeaua se va raci!..
-Nu fi atat de sigur!
Si telefonul s-a inchis...
It's impossible, said praid.
It's risky, said experience.
It's pointless, said reason.
Give it a try, the heart whispered...
Pe fata palida,picaturile i se scurgeau fara oprire...
Atata hoinareala a imprietenit-o cu cainii,cu baltile de pe jos..chiar si cu copacii goi...
Si ea,a aparut la usa lui...Inainte ca el sa ajunga...
-Te asteptai la asta?
-Sincer...partial..Esti prea nebuna si esti capabila de orice..Dar nu stiam ca ai fost atenta la detalii..
-Cum sa nu...Cand vine vorba de tine,orice imi sare in ochi...
Si au urcat.
Au stat la o cafea..
Si au depanat amintiri.
Le era dor.
Unul de celalalt..
De... ei..
7.12.2010
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu