De mai bine de o saptamana am o mare dilema...
Doi stau impreuna mai bine de un an..Toate bune si frumoase.
Niciunul nu a avut o comportare prea usa de biserica,dar nu au facut gesturi astfel incat sa nu se treaca peste ele.
Si brusc,el e influentat de restul,si se desparte de ea.
Ii poarta sambetele altcuiva,ca dupa,sa se impace iar cu prietena lui si sa-i dea iar papucii,motivand ca s-a impacat cu ea din mila.
Continuarea nu mai e importanta.
Dar nu pot intelege,atitudinea asta..Din moment ce ai tinut candva la persoana respectiva...
E inadmisibila..SI cu toate astea,posibila..
Sunt complet dezamagita de el...
(ps:nu e vorba de mine!)
Se afișează postările cu eticheta dezamagire. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta dezamagire. Afișați toate postările
23 ianuarie 2010
22 iulie 2009
Despre deznadejde...

Despre deznadejde..
Se pot scrie romane.Se pot da sute de exemple.Putem continua la nesfarsit.
Dar ma voi rezuma la mai putin de atat.
Deznadejdea,pusa fata in fata cu o oglinda, ajunge sa nu mai aiba incredere in ea..Se sperie si fuge.
Foarte rar,e incapatanata si stariue in fata sperantei si a ambitiei.
Nu inteleg cum, fara sa se porneasca la drum, disperarea a pus stapanire pe , sa zicem, X'ulescu.
Nu mai e capabil sa vada ca are in fata o groaza de timp pentru a face ceea ce si-a propus, nu poate realiza ca nu e tarziu.Panica il indeamna la depresii,la stari de genul "nu-sunt-capabil-sunt-incompetent-o-sa-fac-o-varza-totala-voi-esua".Si din aceasta cauza, in loc sa se concentreze pe ce are de facut, se gandeste la esec,ajungand involuntar sa se ghideze dupa el.
X'ulescu isi doreste.Dar se pare ca pica prada deznadejdii,mult mai usor ca un animal in ghearele unui vultur..
Poate timpul il va ajuta.Sau poate cei din jurul lui.
Sau poate el.
Inainte sa fie prea tarziu.
Indiferent ce si cum,sunt cativa oameni care cred in X'ulescu,in reusita lui,dar si in faptul ca,ambitios fiind,va castiga batalia cu..deznadejdea...
13 iulie 2009
Centrul vechi
Intr-un final mi-am facut curaj si am iesit din casa:)) ,
Am fost prin Cismigiu, am vazut lebedele si apoi am mers prin centrul vechi al orasului.
sincera sa fiu, mare lucru nu e..Terase peste terase,dar obiectivele turistice unde's?!E debandada mare,se circula si pe pasarele improvizate, te mai "loveste" cate un miros "dulce".
E sec.E centru vechi.E capitala europeana.
E...vai mama..:(
Trist.
Am fost prin Cismigiu, am vazut lebedele si apoi am mers prin centrul vechi al orasului.
sincera sa fiu, mare lucru nu e..Terase peste terase,dar obiectivele turistice unde's?!E debandada mare,se circula si pe pasarele improvizate, te mai "loveste" cate un miros "dulce".
E sec.E centru vechi.E capitala europeana.
E...vai mama..:(
Trist.
30 iunie 2009
Fairytale gone bad sau cum se termina o prietenie
Cam asta e ceea ce pot spune..
C'est fini..
S-a ajuns intr-un punct in care drumul nostru face o cotitura.
Ai vrut sa ne despartim.
Nu conteaza cine a pus punctul.Important este ca a inceput sa existe.
Si uite asa..S-au dus toate.
Dar voi pastra amintirile frumoase..Si voi prefera sa mi te aduc aminte asa cum te stiam..
Daca vei vrea vreodata sa te intorci, stii unde sunt.
Tot cea mai buna prietena voi ramane..sper...Asta daca vei vrea sa ma mai consideri asa..Poate deja sunt o amica sau o necunoscuta pentru tine..nu stiu ce e in mintea ta..
Eu sunt impacata ca nu am gresit cu nimic..iar daca am facut-o, in momentul in care imi vei spune care este buba, imi voi cere scuze.
Pana una alta, iti multumesc ca mi-ai fost prietena buna.
"Ramai cu bine visule, si s-auzim de bine!"
si intr-o mare mica masura, se potriveste piesa asta:
C'est fini..
S-a ajuns intr-un punct in care drumul nostru face o cotitura.
Ai vrut sa ne despartim.
Nu conteaza cine a pus punctul.Important este ca a inceput sa existe.
Si uite asa..S-au dus toate.
Dar voi pastra amintirile frumoase..Si voi prefera sa mi te aduc aminte asa cum te stiam..
Daca vei vrea vreodata sa te intorci, stii unde sunt.
Tot cea mai buna prietena voi ramane..sper...Asta daca vei vrea sa ma mai consideri asa..Poate deja sunt o amica sau o necunoscuta pentru tine..nu stiu ce e in mintea ta..
Eu sunt impacata ca nu am gresit cu nimic..iar daca am facut-o, in momentul in care imi vei spune care este buba, imi voi cere scuze.
Pana una alta, iti multumesc ca mi-ai fost prietena buna.
"Ramai cu bine visule, si s-auzim de bine!"
si intr-o mare mica masura, se potriveste piesa asta:
5 iunie 2009
Care mai de care!

Iata-ma la un pas de terminarea clasei a XI-a.
A fost frumos anul acesta, nu foarte greu, dar plin de surprize,in general,frumoase.
Weekend-ul acesta, este prelungit.Lunea este libera si putem spune ca este o mini-vacanta,inaintea celei mari!
Joi incheiem definitiv orice fel de activitate, urmand sa plecam in excursia de studii,pentru a vizita academiile si pentru a ne orienta,profesional.Traseul este de 8 zile,astfel:3 zile Sibiu, 2 zile Pitesti, 3 zile Constanta.
De asemeni, dirigu' ne-a invitat la un gratar, dupa premiere.
Iar...calatorind catre casa, mi-a fost dat sa aud mentalitatea unei...sa nu zic ce...
Era de parere ca sotia care "dicteaza" in casa trebuie "paruita" si la un moment dat, a ajuns sa povesteasca urmatoarele.
O femeie avusese multe casatorii esuate, pe motiv ca barbatul(tii) bea(u) in exces.Unii din ei aveau si dependenta de droguri sau o bateau.
Respectiva se duce sa se spovedeasca, si preotul ii spune ca trebuie sa se recasatoreasca cu primul ,care bea si dormea, pe motiv ca :"asa ii e destinul".
Am ramas socata de "gandirea" asta..
Mi se pare absurda, dar se pare ca pentru unele persoane, egalitatea intre babrbati si femei nu se practica, mentalitatea fiind cea din evul mediu.
Totusi,ma bucur ca nu-i la mine in "curte", referindu-ma indeosebi la persoanele ce ma inconjoara.
30 mai 2009
Foame!
Weekendul asta, am fost la shopping cu o prietena...(as putea sa zic,la cumparaturi,dar nu e suficient de englezesc:)) )
Agitatie mare, preturi bomba...dar...acum,am o durere acuta de picioare.
Si totusi, nu asta vroiam sa subliniez.
Plimbandu-ne printr-un supermarket,am observat cum oamenii se hranesc cu produsele oferite pentru a fi degustate."Buna crestere" atinge cote maxime cand o face pe "vanzatoare" nesimtita,pentru faptul ca nu i-a oferit a treia portie de inghetata.
Nu stiu..poate am judecat prea dur omul flamand.Poate ca inca mi se pare o atitudine iesita din comun, dar...vorba 'ceea "decat sa fure"...Mai 'bine' cere..
Si poate i se va da..
Pe langa aceasta intamplare, ieri,venind acasa, un cersetor beat s-a urcat in tren si a stat pe capul calatorilor ceva vreme.
Inclusiv pe al meu, pana l-am amenintat ca voi chema politia.
Omul s-a luat la harta cu mine,controlorul nu i-a zis nimic,iar colegii mei stateau impasibili.
E aiurea.
Imi pare rau de "faza",dar...platesc un ban si sper ca voi calatori macar in conditii decente..
Agitatie mare, preturi bomba...dar...acum,am o durere acuta de picioare.
Si totusi, nu asta vroiam sa subliniez.
Plimbandu-ne printr-un supermarket,am observat cum oamenii se hranesc cu produsele oferite pentru a fi degustate."Buna crestere" atinge cote maxime cand o face pe "vanzatoare" nesimtita,pentru faptul ca nu i-a oferit a treia portie de inghetata.
Nu stiu..poate am judecat prea dur omul flamand.Poate ca inca mi se pare o atitudine iesita din comun, dar...vorba 'ceea "decat sa fure"...Mai 'bine' cere..
Si poate i se va da..
Pe langa aceasta intamplare, ieri,venind acasa, un cersetor beat s-a urcat in tren si a stat pe capul calatorilor ceva vreme.
Inclusiv pe al meu, pana l-am amenintat ca voi chema politia.
Omul s-a luat la harta cu mine,controlorul nu i-a zis nimic,iar colegii mei stateau impasibili.
E aiurea.
Imi pare rau de "faza",dar...platesc un ban si sper ca voi calatori macar in conditii decente..
Etichete:
atitudine,
dezamagire,
educatie,
mentalitate,
viata
12 aprilie 2009
"Friends"
Prieteniile, intre baieti, cica dureaza.Nu exista intrigi,interese si altele.
Dar...a specificat cineva ceva de...fete?!
Nu.
In cazul asta, vin eu, si va povestesc cate ceva.
personaje:masuline:,W,X,Y
feminine:Z
X,Y,W si Z sunt in aceeasi gasca, se inteleg bine.
Z crede ca X vrea sa fie cu ea, iar intr-o discutie oarecare cu Y, ii spune ceea ce intuieste.Afland acest lucru, Y se "combina" cu Z,lasandu-l pe X cu "buza umflata".Acesta nu spune nimic, pe motiv ca "primul sosit, primul servit"(intr-o oarecare masura).
Situatia se repeta si a doua oara, cu W.Iar X nu zice nimic...deh, prieteni la catarama.
Mie imi este nespus de greu sa numesc acest "lucru" "prietenie".Poate doar fatarnicie.
Imi pare rau ca.. X primeste "palme" de la cei ce-i considera prieteni..Dar sper ca in urma la cele intamplate, sa realizeze ca nu toti ii sunt alaturi, indiferent daca este vorba de ambitie, fete sau..alte lucruri...
27 martie 2009
Prostie maxima!

Bun.Este a doua oara cand scriu postul asta.Pentru ca s-a salvat ca dracu':| si mi s-a sters tot.
A fost o saptamana oribila.Plina de prostie.Idiotenie.Linguseala.
Primavara.Taiat de copaci.Plantat de copacei.
Pamant scos.Gropi facute.
'-Puneti pamantul pe partea stanga.
Fac elevii gropile, si pamantul scos, il pun in stanga.In stanga fiecaruia.
-Nu e bine.Am zis stanga!
-Da.Dar nu ati precizat stanga,fata de un reper.Fiecare l-a pus in stanga sa.Deci...
-Mda.Stanga fata de gard.'
si saracii elevi, au mutat gramezile de pamant, ca deh...
Pe deasupra, 3 dintre cei mai importanti oameni din liceu, stateau printre elevi, si se exorcizau:)), tipau cat ii tineau plamanii..
'-Hai hai!amestecati cu mana!(in apa+pamant+ingrasamant)!Dar si zambiti!Facem si poze!sa vada lumea ce eco suntem'
si lista poate continua.Mai ales cu lingai.
'-E o treaba de facut.
-Da!lasati!merg eu cu compania mea!'
si uite asa, ne-am ales cu o portie zdravana de munca..carat de paturi si dulapuri.certuri cu ofiterii.replici de c***t.injuraturi.nervi.oboseala.
Si doar ce ultima ora, ne citise profa din ceea ce se urmareste in armata.Printre cele, se numara si ceva, ce suna astfel:"Ne propunem sa tratam toti oamenii cu respect, sa nu facem nimic contrar vointei lor, si mai ales, sa nu ne batem joc de ei".
Se pare ca...noi nu avem voie sa incalcam regulamentul intern,fiecare abatere fiind aspru sanctionata.
Dar ei?Au dreptul sa-l incalce?Ca de sanctiuni, nu mai poate fi vorba..
Si se pare ca..Nici macar o diploma, ceva, care sa ateste ca suntem muncitori profesionisti, nu vom primi, dupa 4 ani, petrecuti in "cuibul cantemirist".
ps:azi am avut draci pe tot ce inseamna oameni din liceu.prostia exista si mereu va exista.atat in lm,cat si in alte parti.doar ca astazi, nu am vrut sa evidentiez aspectele placute, ci doar pe cele negative.
ni se da mereu replica:"voi ati ales!".ok, intr-adevar, noi am ales.
dar pe niciun pliant, nimeni nu spune ca vom efectua munci agricole, vom da cu sapaliga, vom cara, vom vopsi, vom vom vom.nimeni.
si ca noi, si-au luat multi teapa asta.vreau sa spun ca, viata in lm, nu este asa cum o prezinta pliantele.in mare masura, au drepatate, dar aspectul de genul celui de mai sus, NIMENI nu-l scrie.
aveti grija!
si in continuare, nu regret ca am ales lm'ul.
pss:si daca cineva din lm citeste acest post, tin sa va reamintesc de dreptul la libera exprimare, si mai ales ca acest blog este PER-SO-NAL!deci, nu sunteti indreptatiti sa sanctionati cele scrise mai sus!
un weekend placut tuturor!
Etichete:
atitudine,
dezamagire,
educatie,
mentalitate,
nepasare,
oameni
27 februarie 2009
Despre echilibrul precar sau despre ce castigam si ce pierdem...

Balanta.Se inclina.Mereu.In toate partile.
Niciodata nu exista egalitate.Inclina inspre bine sau inspre rau.Nu se poate si nu o putem echilibra.
Cineva, mi-a spus ca nu pot avea totul.Intr-un fel, este adevarat, dar de ce?!
Nu ne putem multumi cu putin.Tindem catre maxim, catre bine, catre suprem, catre tot.
Eram foarte atenta la ceva..Mereu, daca pierd o persoana pentru care simteam ceva, gasesc un prieten, ce imi este alaturi.Invers, nu mi s-a intamplat niciodata. :|
Dar este foarte interesant fenomenul..inexplicabil:))
Mi s-a atras atentia asupra urmatorului fapt:am o familie minunata (:x), dar cu toate astea, nu am un EL care sa-mi fie alaturi.
Sunt doua extreme.Nu am gasit calea..de mijloc?!Este impropriu spus astfel, doar partea cu "el" ar trebui adusa la mijloc.Cealalta parte, merge mult prea bine, pentru a regresa vreodata:)
As putea spune sa este echitabila situatia.Dar nu ma multumesc cu ea, astfel.
Caut perfectiunea, cum spuneam si prin alte posturi.Mi s-a atras atentia sa caut echilibrul, in schimbul..perfectiunii.
Doar ca...nici pe una, nici pe cealalta, nu pot afirma ca..am gasit.
Bun..alte sugestii ce ar trebui sa caut?!:))
Eu devin lipsita de idei..de intuitia asupra a ceea ce merita sa fie descoperit..cunoscut..pus in balanta, pentru a-mi echilibra talerele vietii.:))
Poate e un moment lipsit de inspiratie.
Sau poate nu.
Voi afla candva.Poate va voi spune si voua ce lipseste.Sau poate nu, pentru a va determina sa cautati singuri.Si pentru a va bucura mult mai mult de ceea ce realizati singuri.
Visati!si Zambiti!
Viata e frumoasa, asa cum este ea!
Etichete:
dezamagire,
dorinta,
educatie,
mentalitate,
speranta,
viata
3 februarie 2009
Ignoranta sau despre societatea romaneasca

Acum cateva zile, am iesit putin prin oras.
Intorcandu-ma catre casa, a trebuit sa o iau prin pasajul de la metrou..
Nimic ciudat si anormal pana aici.Doar ca, la un moment dat, am observat un pusti(de liceu..cam asa) care a "scapat" ceva pe jos.
In dorinta mea de a pastra curatenia, i-am atras atentia ca a scapat respectivul servetel pe jos, dar raspunsul lui, nu a intarziat sa apara "L-am aruncat!:D" si dupa, afiseaza o fata tembela si zambitoare.
Puteam sa jur ca acesta o sa-i fie raspunsul, o sa aiba o reactie nepasatoare...8-|
Nu stiu de ce mai sper ca oamenii, intr-o zi, se vor civiliza, ca vom putea fi la nivelul statelor occidentale(ca sa nu fiu nashpeta si sa zic "civilizate")...
Mentalitatea romanului este defectuoasa.E ceva de genul "Las' ca are cine sa stranga dupa mine..".Si astfel, e mult mai simplu sa arunce gunoiul la 5 metri de cosul de gunoi, sau sa puna respectivul ambalaj in geanta si sa-l arunce cand are ocazia..
Imi pare rau cand vad ca, in loc sa ne promovam valorile nationale, noi ne promovam "dunele" de gunoaie, rromii, canii comunitari si alte "minunatii romanesti".
Nah, acum...ce sa mai zic...Eu sper sa ne trezim la realitate, cat mai repede..doar ca...pana la urma ajung la vorba aia cu "speri mata, dar speri degeaba".
Nu mai fiti nepasatori.E tara noastra.Nu trebuie sa fii patriot ca sa pastrezi curatenia..Trebuie doar sa faci apel la moralitate, constiinta si dorinta de a trai frumos.
Dar cred ca nici pe astea, unii nu le mai au..
Etichete:
atitudine,
bine,
dezamagire,
educatie,
mentalitate,
nepasare,
plafonare,
viata
14 ianuarie 2009
Despre ce inseamna iubirea in viziunea fetelor si a baietilor
In ziua de azi, lumea nu mai constientizeaza notiunea timpului.
El trece prea repede, sunt unii oameni carora nu le ajunge ziua si ar trebui sa aibe 25 de ore, si alora, carora le ajunge si se plictisesc.
In dragoste, timpul e relativ.
Fetele vor stabilitate, sa simta ca "apartin" persoanei iubite, vor sentimente pure si sinceritate.
Ei, vor doar experienta, distractie, precum sunt "albinutele, din floare in floare".
Tot noi suferim, pe cand ei, mai adauga inca o mandra, in palmares.
Tot noi plangem, ramanand cu rani adanci, ce nici macar anii nu le vindeca, iar ei, ziua urmatoare, zambesc ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat.
Poate ca ar trebui sa fim si noi ca ei.Sa nu ne pese, sa fim capabile sa nu ne atasam de ei, doar sa..ne distram cu ei.Dar...
Iar am face noi un compromis.Iar.
Indiferent ce am alege, sa iubim sau sa ne distram, mereu facem cate un compromis legat de ceea ce mai acceptam la "el", de felul in care ne distram(dupa, riscam o etichetare dura si urata) sau pur si simplu, chiar si alegera asta, e un compromis.
Nu stiu cine iese cel mai casigat din toata povestea:ei ca le au pe toate si defapt pe niciuna , sau ele, ca au fost candva fericite...
El trece prea repede, sunt unii oameni carora nu le ajunge ziua si ar trebui sa aibe 25 de ore, si alora, carora le ajunge si se plictisesc.
In dragoste, timpul e relativ.
Fetele vor stabilitate, sa simta ca "apartin" persoanei iubite, vor sentimente pure si sinceritate.
Ei, vor doar experienta, distractie, precum sunt "albinutele, din floare in floare".
Tot noi suferim, pe cand ei, mai adauga inca o mandra, in palmares.
Tot noi plangem, ramanand cu rani adanci, ce nici macar anii nu le vindeca, iar ei, ziua urmatoare, zambesc ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat.
Poate ca ar trebui sa fim si noi ca ei.Sa nu ne pese, sa fim capabile sa nu ne atasam de ei, doar sa..ne distram cu ei.Dar...
Iar am face noi un compromis.Iar.
Indiferent ce am alege, sa iubim sau sa ne distram, mereu facem cate un compromis legat de ceea ce mai acceptam la "el", de felul in care ne distram(dupa, riscam o etichetare dura si urata) sau pur si simplu, chiar si alegera asta, e un compromis.
Nu stiu cine iese cel mai casigat din toata povestea:ei ca le au pe toate si defapt pe niciuna , sau ele, ca au fost candva fericite...
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
