Iar plec.

Dede a venit in tara.
Aseara, mi-a facut o bucurie enorma,cand am vazut ca mi-a dat mesaj si mi-a spus :hey kiiiiid!i'm hooooooooooome!!
Explodam de fericire.

Acum, imi fac bagajul.Ghiciti unde plec?!
Exact!La Dede,la Constanta!

Sunt intr-un du-te vino.M-am intors sambata, duminica am stat acasa(defapt am fost la nasii mei, la un pahar de vorba) iar azi, iar plec:))

Dar o sa scriu pe blog.Nu va mai las.Cel putin, nu de data asta!

Zambiti!Iubiti!si fiti fericiti!

La dirigu'

De ceva timp,tot planificam sa mergem la gratar,cu clasa.Doar ca ne-am organizat prost si...evident,n-am mai mers.
Dirigu',cunoscandu-ne dorinta,dar si pentru a marca iesirea dansului la pensie, ne-a invitat,evident:)),la gratar.
Astfel,joi,dupa ce s-a terminat cu festivitatea de inchidere a anului scolar,toata clasa a purces spre locul cu pricina.

A fost foarte frumos..Ploaia a completat imaginea pitoreasca a decorului...
Ne-am distrat pe cinste..Am mersi prin Breaza cu bicicletele,am jucat Tzaca(iar cine gresea trebuia sa manance mustar),am stat si am povestit,ne-am dat in leagan, am "furat" cirese din copac..
Dirigu' a fost altfel fata de orele de curs..Era evident ca il vom gasi altfel,dar nu ne asteptam sa se puna la mintea noastra, intr-atat...si mai ales, sa ne sustina,inclusiv in a reproduce unele scene din timpul orelor, cu profesorii..

A fost o seara frumoasa.Ne-am pregatit sufleteste pentru excursia de studii.Si mai ales, noi, fiind ultima promotie a dansului, am incheiat "domnia" in Cantemir,intr-un mod magistral!

Pauza!

Eh voila..
O sa iau o mica pauza,deoarece plec in excursia de studii,de vineri incolo.Iar pana atunci, o sa "prestam" sectoare la greu.
Si sincera sa fiu, nici nu stiu cand voi pune mana pe un pc cu net,pentru a va mai povesti diverse..
Asa ca..O lasam pe alta data..
Va zic doar atat:
Zambiti!si aveti grija de voi!

Multzumiri

Am aflat ca un coleg,imi citeste cu regularitate blogul,pe langa multi alti oameni ce m-au aflat.
Mi-a parut bine si tin sa ii multumesc pe aceasta cale,lui,dar si celorlalti.


Din pacate,la majorat,nu am mai ajuns.Diverse probleme...
Dar in parc, tot am fost si m-am simtit bine.


O zi frumoasa!
Zambiti!

Curaj?!

O zi frumoasa de primavara tarzie..
Parc...soare..plimbare..
Dar..asteptand pe cineva,la metrou,mi-a iesit in cale o persoana cu ochi frumosi, cu o chitara si cu...praf de stele pe urmele'i..
Mi-am facut curaj..am intrat in vorba cu el..si..i-am cerut numarul de telefon.
Si uite cum..peste maxim doua ore, noi doi ne plimbam prin parc,facand poze,impreuna.

Dar..inca nu pot sa cred faptul ca am avut curaj sa ma duc la el,sa cant "Rapa",el acompaniindu-ma la chitara..
Totusi..era un necunoscut, si eu am facut asta!e ceva wow!

Mi-a luminat ziua.
Si acum zambesc.
Uneori pot fi nebunici :))

La tara

Am fost la tara,cu toate ca este impropriu spus astfel.
Am facut un gratar,am stat putin la plaja,am facut cateva poze...

Tata m-a rugat sa merg cu el la pescuit,pentru a ne relaxa amandoi.
Ne-am luat bicicletele si am plecat la drum.

Am avut parte de un sentiment de libertate..Am fost doar un zambet, doar fericire..
In stanga si in dreapta, totul era verde, drumul serpuia..M-am simtit ca intr-un film, in care oamenii fac o excursie cu bicicletele, pentru a evada din cotidian,din stresul orasului..

Cand am ajuns la rau, m-am tolanit pe o stanca..am facut poze la cer...am visat..
Iar...sunetul facut de apa, este "delicios"!

Am avut parte de o zi ce se anunta ploioasa..Dar pana la final, soarele ne-a insotit peste tot!


epilogul zilei:
Prietena mea si-a primit cadoul de Paste,ce i-l trimisesem.S-a bucurat enorm, si pe langa zambetele ce i le-am furat eu, mi-a furat si ea...multe,la randu-i(zambete).
Sunt atat de fericita!
Si..pe deasupra am aflat ca..amandoua purtam acelasi model de cercei,in acelasi timp, cadou ce mi l-a facut de Craciun.
Friendship lasts forever!


ps:va atasez si cateva poze facute astazi.
enjoy!

Atelierele de creatie

Al doilea mare eveniment,in mai putin de 2 saptamani:atelierele de creatie, breaza, 2009.
La aceste ateliere, se face schimb de experienta, pe plan artistic:dans, muzica, teatru, creatie si arte vizuale.
Am participat la teatru, cu o piesa de Eugen Ionesco.Ne-am distrat, iar pana la final, am ajuns sa imitam profesori, sa prezentam scrisori in variante amuzante, dar si sa recitam poezii.
Fiecare liceu a prezentat propriul spectacol astfel:Alba si Campu', urmatoarea zi fiind dedicata celor de la Breaza.
S-au incins hore,s-a dansat, s-a cantat.Apogeul a fost atins in cadrul spectacolului moldovenilor, cu piese gen "Epilog","18 ani","Amintire cu haiducii".
In sala puteai vedea maini ridicate, telefoane ce luminau, dar si brichete aprinse, creand astfel atmosfera de la un concert veritabil.
Aproape in fiecare seara, ne strangeam pe platou, cu chitari, pentru a canta repertoriul lm'istului, dar si melodii romanesti, sau balade.
Era de vis...Voci cristaline ce se spargeau in aerul rece al primaverii...
S-a facut si discoteca..Ultima data cand am fost la disco, a fost dupa ce am castigat balul bobocilor, acum 3 ani..e ceva vreme de atunci.
De data aceasta, am socializat mai mult cu albanezii.Am reusit sa am ,pentru cateva zile, accent de ardeleanca.Era divin:X.
Mi-a parut bine ca la ateliere a venit o colega pe care am cunoscut-o la Spartachiada mica..Am petrecut mult timp cu ea,cu colegele ei.

De asemeni, am avut parte si de un crush, lucru ce nu mi s-a mai intamplat de foaaaaarte mult timp.
Un albanez divin, cu o voce superba, inteligenta sclipitoare,frumos foc, si mai ales, cu vino-incoace.Este greu de descris.Este acolo, pus bine, in sufletzelul meu."Ardelenish crush", cum ii spun eu.:x

Toata lumea s-a bucurat.Atelierele si-au atins scopul:consolidarea relatiilor intre lm'isti,schimbul de experienta, cunostinte noi...dar mai ales, distractie multa si prietenii frumoase.(plus cate un crush:-").

Mi-as dori sa se repete..iar si iar...la nesfarsit..o poveste.atat.

Iar acum, sunt 99,9% sigura ca voi face pe dracu'n patru si sa ajung la Alba,la Spartachiada.E ca o promisiune.

1 aprilie

e putin cam tarziu.Dar doar acum,imi pot asterne gandurile.
Voi incepe cu 1 aprilie.

A fost o zi normala.Nu au (prea) existat glume, pacaleli si alte chestii d'astea.
O zi insorita.Ziua de nastere a tatalui unei colege.Darrrr.....


Fiind la raportul companiei, cei de anul 4 s-au gandit sa faca locotenentului lor o surpriza "pacalicioasa":)).
Cativa si-au lipit foi de spate cu numaratoarea de la 5, si cu comanda "culcat!".Atunci cand li s-a dat ordinul "in careu adunarea", s-au intors stanga imprejur, si s-au adunat invers decat ar fi trebuit.
Comandantul lor a ramas surprins de gluma si s-a bucurat de ea.

Este singura intamplare faina din ziua respectiva..

Tot copii ramanem..

Tot copii ramanem..
Sufletul ne va fi vesnic verde...
Mereu ne vom bucura la o ciocolata, la primii fulgi de nea..la o floare primita, dar si la cadourile ce le despachetam de Craciun..
Nu pot sa uit ca..inca ne dam in leagane, inca ne plac desenele animate..si sa ne jucam cu animalele..
Ne maturizam,gandim mai profund..dar...
Recunoastem oare, ca inca adoram sa dormim cu ursuletzu' in brate, ca inca ne place cand vine mama sa ne trezeasca dimineata..sau..

ca in sufletul nostru, tot copii ramanem?!

Zambete de copii II

Astazi, am fost la voluntariat.Din nou.
Dar nu acest lucru este important.

A fost 1 martie.In grupa noastra, sunt si cateva fete.
Ne-am gandit sa le facem o bucurie, daruindu-le o mica atentie, ce sa le vesteasca primavara.
S-au bucurat.Au si plans.Au zambit.

In schimb, grupa de copii ne-a oferit o repetitie pentru spectacolul dedicat zilei de 8 martie.A fost impresionant.Cantau ceea ce cantam si noi, cand eram mici..In acelasi mod, multumeau ei mamelor lor, asa cum faceam si facem,inclusiv astazi.
Am simtit un fior placut, la auzul poeziilor.M-a impresionat.Si m-a facut sa ma gandesc, pentru a putina oara, la cum este sa fi mama.Cred ca este divin...

O fetita,i-a scris profesoarei noastre, o felicitare, prin care ii multumea ca le-a devenit mama.Ca le-a adus zambetul pe fata.Ca le ofera dragoste.
A fost impresionata profund.Si dansa a plans.

A fost o zi lacrimogena.
Nici noi, fetele din LM, nu am fost uitate.Domnul comandant ne-a oferit flori si ne-a spus cateva vorbe, atat de frumoase....8->


Ma bucur ca a mai trecut o zi, in care am putut sa fac pe cineva sa se simta altfel..O zi speciala, o zi de 2 martie unica.

Martisor

1 martie.
A fost o zi frumoasa..Plina de soare, de fericire..De voie buna:D
De cadouri.
Am primit flori, ciocolata, bomboane, un pandantiv si clasicele martisoare :X

O zi adorabila.

Va doresc o primavara fericita, plina de fericire,sanatate,iubire si toate dorintele sa vi se implineasca!
Sa fiti iubiti!zambiti!

Despre incredere tradata sau cum e sa fii inselat...

Incredere..Stabilitate..Comunicare..Sentimente..Respect..Sinceritate..

Cateva ingrediente pentru ca toate sa mearga bine:atat o prietenie, cat si o relatie.

O sa scriu despre sinceritate, respect si incredere(poate sa se mai strecoare si altceva:">)...

Sinceritatea poate sa fie buna, dar si rea, pentru ca atunci cand este asa, ea raneste.Doare, dar este necesara.

De ce sa minti pe cei din jurul tau, cand mai simplu, le spui intr-o maniera stilizata, adevarul, ceea ce crezi sau faci..

De ce prefera oamenii "sa joace la dublu", cand ar fi mai simplu sa spuna ca nu mai nutreste sentimente pentru cel/cea care i-a fost candva, alaturi?!De ce sa minta si sa faca nu una, ci doua, poate chiar trei(cu cel/cea in cauza) persoane sa sufere?!

Respectul, iar..merge mana in mana cu sinceritatea.

Daca in urma unei relatii de orice gen, a ramas doar respectul pentru acem om, iar...Frumos si onest ar fi sa-i spui adevarul...Ajungand astfel, la sinceritate...

Increderea..

Teoretic, se castiga greu.Dar, cum sta situatia daca, de la bun inceput, se porneste cu incredere aproape maxima?!Ca sa nu fiu patetica si sa zic maxima...

Persoana de langa, ajunge sa profite, sa minta, sa insele, sa tradeze respectul, iar sinceritatea sa fie neglijata.Astfel, distruge tot ce ar fi putut fi frumos, tot ce candva le-a legat..

Nu inteleg de ce se prefera sa se "ascunda dupa deget", cand ar fi, mai simplu, la o discutie sincera, sa se spuna totul, sa se "dea cartile pe fata"...Sa existe sinceritatea, respectul, adevarul,increderea, dar si maturitatea, si capacitatea de a-si asuma responsabilitatea deciziilor si faptelor din trecut..

Prin intermediul comunicarii, toate cele mai sus mentionate, pot fi spuse..Daca lipseste ea, cred ca totul se duce de rapa...Poate asta e lipsa, mereu..Nu stiu..:(

Sunt atatea intrebari fara raspuns...Intrebari la care nici eu, nici tu, nici persoana draga, nu are nici cea mai vaga idee, de cum ar fi "raspunsul perfect"...

Si totusi..

Zambiti!

Nu se stie cine se poate indragosti de felul in care zambesti..

Depre prietenie sau cat de frumos este sa ai cu cine impartii totul

Azi scriu despre prietenie.
Despre ce inseamna.
Despre ce implica.

Ce reprezinta prietenia?
Pentru mine, este ceva divin.Inseamna sa am pe cineva mereu langa mine.NU am suferit niciodata definitia patetica "prietenul e acela care e langa tine la rau".Defapt prietenul este langa tine mereu, si cand e soare afara, si cand ploua, si cand zambesti si cand plangi, dar mai ales cand ..nu este fizic, langa tine,dar mereu stie despre tine si viata ta.(da...stiu..e cam incurcata:)) treaba :) )
Poti sa ai mai multi prieteni buni?
DA...sunt de parere ca poti.
Eu pot.In egala masura, le impac pe toate.Defapt sunt doua.Una aici si una acolo.Dar si cea care este acolo, defapt este aici, in sufletul meu...deci..tot aici..
Care sunt premisele unei bune prietenii?
Nu stiu daca sunt.Daca exista reteta magica, care iti va oferi de-a gata,prietenul.
La mine, au pornit ca un foc.Ambele.
De fiecare data, m-am inselat asupra persoanelor lor.Singurele dealtfel, pe care nu le-am putut "citi".Credeam ca sunt diferite de mine, de felul meu de a fi.S-a dovedit ca ma insel.
Acele aere aparente, acele inchistari in sine, erau defapt mijloacele lor de protectie, impotriva celor care le-ar fi putut rani..
Sunt ca mine.Cand ma uit la ele, imi vad reflectia(sau reflexia, ambele sunt corecte ;) ).Acelasi mod de a gandi, de a actiona, de a se comporta.
Distanta influenteaza cumva?
Asa cum zicea si Paler, prietenia exista si la distanta.
Una dintre prietenele mele, invata peste hotare.Credeam ca,in momentul in care va pleca, se va rupe totul.Cu toate astea, prietenia noastra s-a consolidat uimitor, in cel mai rau caz, a ramas la fel.
Mereu am vorbit, am pastrat legatura, mai un mail, mai cateva minute pe mess...Dar mereu am fost una langa cealalta, mereu am stiu de cealalta.
In schimb, cea de-a doua prietena(detest ca trebuie sa zic "prima" si "a doua".ambele ocupa acelasi loc in sufletul meu) este langa mine, 24/24.Deci nu se pune problema distantei, decat in vacanta.
Certurile afecteaza relatia?
Prietenii adevarati, iti vor spune cand gresesti, iti vor da un sfat, dar vor fi capabili sa treaca peste "mici impedimente".De asemeni, si celalalt va avea grija sa nu cauzeze discutii.Este o relatie 50-50.Fiecare stie cand sa lase si cand sa nu.
Personal, nu am avut nicio cearta, de cand am ajuns sa fiu prietena buna, a celor doua.Am stiut cum sa avem grija de relatie, sa o facem sa creasca si sa infloreasca..


As mai fi avut de scris..de dezbatut subiectul asta.
E frumos.E pur.E ideal.
Dar acum, mi-e somn :">.
Data viitoare, sper sa scriu despre iubirea la distanta.Sa vedem ce o iesi..


O saptamana frumoasa!
>:d<

Always smile :D

Always smile!Stiu, suna frumos, spui ca asa vei face, dar peste cinci secunde, realizezi ca este imposibil sa zambesti mereu.De ce?!Pai, e foarte simplu...X ti-a zgariat masina, e foarte cald afara si simti ca te topesti, ai ramas blocat in trafic, pisica ti-a zgariat canapeaua si alte mii de motive, care sa te impiedica sa nu o faci.
Mereu vorbim de "atitudine pozitiva".Am aflat, ca ea se imparte in doua categorii:atitudine pozitiva blegoasa si atitudine pozitiva pozitiva.
Atitudinea pozitiva blegoasa se caracterizeaza printr-un zambet aproape insesizabil, prin conceptia "viata e roz, nu mi se intampla nimic".Dupa ce se intampla un accident, constati ca viata nu e asa roz, incepi sa fi posomorat si suparat...Unde e atitudinea pozitiva?!Nu mai e..
Atitudinea pozitiva pozitiva e ceea ce ar trebui sa avem noi, zi de zi.Cand ne trezim, sa zambim(doar e o alta zi frumoasa, chiar daca afara ploua), sa avem o postura a corpului foarte dreapta, sa nu ne enervam cand cineva ne zgarie masina(doar e o bucata de fier si pe deasupra, "hotul neprins negustor cinstit"...ce sa-i mai faci?!), sa incercam sa facem un sport si sa mancam sanatos.
Acum, fiecare se va intreba ce fel de atitudine pozitiva are...Si daca are ceva de schimbat in modul de a gandi..
Spor la treaba!

Zambiti si visati!