Se afișează postările cu eticheta neintelegere. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta neintelegere. Afișați toate postările

7 iunie 2009

Contraste II


Dorobanti.
Dimineti racoroase.
Inainte de cursuri.

Dorobanti.
Amieze sufocante.
Dupa cursuri.

Dorobanti.
Seri calduroase.
Inainte de culcare.

Cafenelele sunt pline.
Gem de oameni,care stau la o masuta, savurandu-si cafeaua.
Marea majoritate a celor prezenti sunt pustani de liceu sau oameni de afaceri.
Si cu toate acestea, putini sunt snobii ce-si permit o cafea si un corn, la o terasa-cafenea de fitze din centru' orasului.

Si cu toate acestea, Romania e tara contrastelor.
Predomina clasa medie, muncitoare dar varfurile noastre sunt constituite,preponderent, de pustimea cu ditamai masinile,etalandu-si-le prin fata liceului, sau facand prezentari de moda cand ies la tabla la mate,asta daca nu se "iau in gura" cu profii...

Nu voi intelege "never-ever" discrepantele acestea.Nu ma oftica, nu ma supara, doar ma scandalizeaza faptul ca oamenii muncitori mor de foame(mai mult sau mai putin...mai bine zis, nu-si permit o cafea pe Dorobanti),pe cand cei care stau(sa nu zic cum:)) ), isi permit chiar si masina de fite pentru copchil.

Si pentru ca totul sa fie mai clar, o cafea pe Dorobanti este 50lei(adica cinzeci de lei in cazul in care va holbati la monitor,crezand ca nu vedeti bine),iar in Italia,la mama espresso'ului, nici macar 1eur(un eur).
" 'Cul' frate, nu?:))"

15 februarie 2009

“Scrisoare catre Fat Frumos”


“Am crezut că, într-o zi, buzduganul va lovi în uşa mea şi am să ies să te îmbrăţişez. Aş fi vrut să-ţi revăd calul alb. Mi-ai promis că îl voi călări cândva… Şi acum, când, în sfârşit, aş fi putut… Ne-ai lăsat să rătăcim printre faruri de maşini… Mi-ai spus că trebuie să creştem mari şi să luptăm cu toţi zmeii din lume, dar nimeni nu mai vrea să lupte, Făt Frumos… Oamenii nu au timp să mai fie viteji… unii dintre ei spun că viaţa e o luptă, dar foarte rar aud pe cineva care să fie sigur că a câştigat sau a pierdut… Mi-ai promis că o să mă înveţi ce e onoarea, Făt Frumos… dar oamenii nu prea folosesc acest cuvânt… nici în reclame nu l-am prea auzit… foarte rar, prin filme, dar mereu se găseşte câte unul care spune că eşti un prost dacă ai onoare… Ai plecat şi nu m-ai lămurit…
În fiecare seară, mulţi dintre noi ajungem în acelaşi loc, Făt Frumos… nişte case mici… iar eu ştiu sigur că am fost în castelul tău când eram mic… mi-ai spus că nu pot sta mult, pentru că venea zmeul şi trebuia să te lupţi cu el… şi toţi oamenii fac aceleaşi lucruri… Cei care sunt singuri intră în casă, aruncă nişte chei pe masă şi se duc la frigider, scot o sticlă de acolo şi beau din ea şi se uită în gol… Apoi se trezesc ca dintr-un vis şi se duc în altă cameră, unde se aşază pe o canapea şi dau drumul la televizor… Mii de oameni fac aceleaşi lucruri, în acelaşi timp, seară de seară, în aceleaşi case mici, Făt Frumos…
Am fi putut fi singuri, Făt Frumos… Mi-ai promis că nu vor fi două nopţi în care să dorm în acelaşi loc, Făt Frumos… că o să zburăm peste munţi, călare pe caii noştri albi şi vom călători în acelaşi timp cu stelele, şi unde vom vedea o luminiţă cât de mică, acolo vom coborî şi vom înnopta… M-am gândit că s-ar putea să nu pot zbura, Făt Frumos, dar eram sigur că voi călători… Şi luminiţe sunt peste tot, Făt Frumos, asta mă doare… nici măcar nu ar fi trebuit să le căutăm… e mult mai simplu decât pe vremea ta, şi tu nu eşti aici… Ai spus că trebuie să facem ocolul pâmântului şi să răspândim Binele în lume, dar nu mi-ai explicat ce înseamnă Binele… Nu ai apucat… Tu ştii cât se ceartă oamenii pe chestia asta cu Binele… ?… Mă enervezi, Făt Frumos, pentru că eşti iresponsabil… m-ai lăsat cu ochii in soare… Vreau să fac tot ce făceai tu şi să trăiesc cum trăiai tu, Făt Frumos, şi să îi învăţ şi pe alţii… Prietenii mei trebuiau să mă ajute, nu Făt Frumos…
Trebuia să plecăm împreună la drum… Iar eu trebuia să ştiu să îi găsesc şi să ştiu să îi aleg, nu, Făt Frumos?… Ei bine, află că sunt singur, Făt Frumos… Şi tu nu eşti aici… Fomilă, Setilă, Păsări-Lăţi-Lungilă… Ei bine, află că sunt înconjurat de nişte idioţi în costume gri cu care mă văd în fiecare miercuri la mall şi care cântă cântece despre bere şi nici măcar nu-şi mai amintesc de tine… îmi spun că au cunoscut-o doar pe Ileana Cosînzeana, dar că de tine nu-şi aduc aminte… şi râd, Făt Frumos, râd de tine, râd de mine…
Ar fi trebuit să fii aici, laşule… să ne înveţi să luptăm… să ne vorbeşti despre onoare şi prietenie… să ne povesteşti despre sacrificiu… Ar fi trebuit să ramâi aici, ca să te poţi apăra, Făt Frumos, pentru că eu nu o pot face în locul tău, pentru că nu m-ai învăţat, Făt Frumos… ai plecat ca un laş, Făt Frumos… şi nu ne-ai învăţat nimic… Ai fi putut măcar să îmi spui cum ai făcut să o iubeşti doar pe ea, Făt Frumos… O singură fată… Măcar atât, Făt Frumos, pentru că eu ştiu că ea te-a ajutat mult… Cum ai reuşit să iubeşti o singură femeie… Te urăsc, Făt Frumos, te urăsc în numele tuturor calculatoarelor din lume…
Tastez numele tău şi mii de pagini îmi vorbesc despre tine… Şi tu nu eşti nicăieri, Făt Frumos… Şi nici măcar Zmeul nu mai e printre noi… Aşa aş fi fost sigur că ai existat… Ai plecat, Făt Frumos, şi ai luat cu tine şi Binele şi Răul… Te urăsc, Făt Frumos… Te urăsc!”

Vama

16 ianuarie 2009

Despre incredere tradata sau cum e sa fii inselat...


Incredere..Stabilitate..Comunicare..Sentimente..Respect..Sinceritate..

Cateva ingrediente pentru ca toate sa mearga bine:atat o prietenie, cat si o relatie.


O sa scriu despre sinceritate, respect si incredere(poate sa se mai strecoare si altceva:">)...


Sinceritatea poate sa fie buna, dar si rea, pentru ca atunci cand este asa, ea raneste.Doare, dar este necesara.

De ce sa minti pe cei din jurul tau, cand mai simplu, le spui intr-o maniera stilizata, adevarul, ceea ce crezi sau faci..

De ce prefera oamenii "sa joace la dublu", cand ar fi mai simplu sa spuna ca nu mai nutreste sentimente pentru cel/cea care i-a fost candva, alaturi?!De ce sa minta si sa faca nu una, ci doua, poate chiar trei(cu cel/cea in cauza) persoane sa sufere?!


Respectul, iar..merge mana in mana cu sinceritatea.

Daca in urma unei relatii de orice gen, a ramas doar respectul pentru acem om, iar...Frumos si onest ar fi sa-i spui adevarul...Ajungand astfel, la sinceritate...


Increderea..

Teoretic, se castiga greu.Dar, cum sta situatia daca, de la bun inceput, se porneste cu incredere aproape maxima?!Ca sa nu fiu patetica si sa zic maxima...

Persoana de langa, ajunge sa profite, sa minta, sa insele, sa tradeze respectul, iar sinceritatea sa fie neglijata.Astfel, distruge tot ce ar fi putut fi frumos, tot ce candva le-a legat..

Nu inteleg de ce se prefera sa se "ascunda dupa deget", cand ar fi, mai simplu, la o discutie sincera, sa se spuna totul, sa se "dea cartile pe fata"...Sa existe sinceritatea, respectul, adevarul,increderea, dar si maturitatea, si capacitatea de a-si asuma responsabilitatea deciziilor si faptelor din trecut..


Prin intermediul comunicarii, toate cele mai sus mentionate, pot fi spuse..Daca lipseste ea, cred ca totul se duce de rapa...Poate asta e lipsa, mereu..Nu stiu..:(


Sunt atatea intrebari fara raspuns...Intrebari la care nici eu, nici tu, nici persoana draga, nu are nici cea mai vaga idee, de cum ar fi "raspunsul perfect"...


Si totusi..



Zambiti!

Nu se stie cine se poate indragosti de felul in care zambesti..

10 ianuarie 2009

Despre copii si adulti..sau despre maturitate si copilarie


Astazi m-am confruntat cu ceva ciudat..M-am confruntat cu dorinta unei persoane de a fi mare, cu toate ca e mica...Sau defapt sa fie mica, chiar daca e mica..Ma rog, ceva de genul.Inca nu imi este clar.:


In ziua de azi, din ce in ce mai multi copii vor sa devina adulti, sau macar sa capete cativa ani in plus..Ajung sa recurga la tigari, alcool si alte metode mai putin ortodoxe, pentru a parea mai...mari, cu vocea mai groasa, mai maturi..OO DA!


Intr-o lume in care totul se misca, nimic nu sta pe loc, intr-o lume in care timpul liber nu mai exista, fiind inlocuit de griji, munca&co, pentru ce doresc minunatii copilutzi sa fie mai mari?!Pentru ce?!


Din ce cauza ei afirma ca sunt mici, doar ca fumeaza si consuma alcool?Pentru ce?

Si mai ales, de ce vor sa fie adulti, doar la anumite lucruri, fapte..?!Pentru ce?!

Unele lucruri vin odata cu varsta.Nu trebuie fortate.

Poate ca ei doresc sa para mai mari, ca sa..."se distreze mai bine"..si vor sa fie copii, in continuare, ca sa fie acoperiti de scuza "lasa maica..inca sunt mici"


Probabil ca, in momentul in care voi afla, va voi zice si voua...Sau cand veti afla voi, imi veti spune si mie..

Pana atunci..


Zambiti!