Idealul masculin?!

Tot citind si recitind carti, mi-a sarit in ochi "barbatul mult dorit".
El este ori singur cuc,ori casatorit din obligatie, inalt(chiar foarte inalt),trecut de 35 ani(apropiindu-se lejer de 40+),cu parul alb si lung, ochi ori albastri ori negri,cu o avere mostenita, avand cele mai bizare ocupatii:scriitor,sau pierde-vara.
Ea, fiinta firava,indragostita platonic de el,capabila sa se casatoreasca dupa numai 3 zile,mignona,bruneta,cu talent la scris,fiind capabila de sacrificii imense pentru a-si apara dragostea.

Ok.Sunt carti.Frumoase.
Dar mi se par clisee.
Cati si cate dinte noi s-ar indragosti de cineva cu 20 ani mai invarsta(pe putin),s-ar casatori dupa 3-4 zile, ar trai fericiti si mai ales fara probleme in casnicie,ar avea o luna de miere prelungita la un an,dar mai ales,unde ar gasi dragostea platonica si siguranta ca persoana de langa este buna?!

Ma tot framanta intrebarile astea..Daca ar fi un el din carti,cate tipe ar suspina?Oare ar fi atat de atractiv si irezistibil?SAu totul exista doar in carti?!

De ce acum si nu ieri sau maine?!

De multe ori m-am intrebat de ce trebuie ACUM si nu maine, sau n-am putut ieri?!
De ce?

Sunt atatea motive...poate pentru ca ieri nu era timpul,maine nu va mai fi ocazia, si singurul moment in care poti face ceea ce ti-ai dorit e..ACUM..
Sau poate pentru ca exista o unica ocazie, in clipa de fata...o ocazie de care trebuie sa profitam la maxim..
Sau poate ca...asa "e scris in stele" sa se intample..(preferam notiunea de "karma",parca nu suna atat de fals:)) )

Nu o sa incep cu balarii de genu' "carpe diem".Sunt cele mai patetice sfaturi/citate/bla bla'uri, dar ...totusi..
Nu uitati:profitati la maxim de ce-i frumos, pentru ca amintirile ne vor tine in viata mai tarziu!Si ele sunt cele care ne fac ziua de maine,mai frumoasa!

Zambiti!Si iubiti!
ACUM ;)

Fairytale gone bad sau cum se termina o prietenie

Cam asta e ceea ce pot spune..
C'est fini..
S-a ajuns intr-un punct in care drumul nostru face o cotitura.
Ai vrut sa ne despartim.
Nu conteaza cine a pus punctul.Important este ca a inceput sa existe.

Si uite asa..S-au dus toate.
Dar voi pastra amintirile frumoase..Si voi prefera sa mi te aduc aminte asa cum te stiam..
Daca vei vrea vreodata sa te intorci, stii unde sunt.
Tot cea mai buna prietena voi ramane..sper...Asta daca vei vrea sa ma mai consideri asa..Poate deja sunt o amica sau o necunoscuta pentru tine..nu stiu ce e in mintea ta..
Eu sunt impacata ca nu am gresit cu nimic..iar daca am facut-o, in momentul in care imi vei spune care este buba, imi voi cere scuze.

Pana una alta, iti multumesc ca mi-ai fost prietena buna.


"Ramai cu bine visule, si s-auzim de bine!"


si intr-o mare mica masura, se potriveste piesa asta:

Contraste

E atat de mare contrastul intre lumea in care traim si ceea ce vrem sa aratam celor din jur..
Nu inteleg de ce ne ascundem dupa deget, pretinzand ceva ce nu suntem sau ce nu avem.

Vineri, in troleu, s-a urcat un cersetor,bolnav de epilepsie.Aruncandu-mi, intamplator, privirea afara, am vazut la semafor, 2 masini scumpe.
Contrastul l-am mai intalnit pana acum.Doar ca, de data aceasta, mi-a sarit foarte rau in ochi.

De asemeni,ni se spunea de discrepanta, inclusiv la scoala.
Cu ceva timp in urma, a fost organizat un "targ"(mai bine zis "expozitie") al lucrurilor de lux.Ofertantii nu au adus prea multe exponate, fiind ferm convinsi ca nu se vor vine.
Darrrrrrrrrr.....
Cererea a fost peste ceea ce aveau in stoc.A fost nevoie chiar de comanda speciala , la fabrica.

O tara in care cresterea economica(wow..suna grandois, stiu:)) )este...aproape zero.mergand chiar in regres.
Ne permitem sa fim snobi.
Ne permitem lucruri prea scumpe pentru saracia in care suntem.


Iar si iar.
Este o tara a contrastelor..

A spune sau a nu spune?!

Despre a spune sau a nu spune?
Despre a fi sau a nu fi sincer?
Despre a minti sau a spune adevarul?

Adineauri, am afirmat ca este bine ca unele lucruri, sa fie spuse in fata, sa nu ne ascundem dupa deget.
Dar este bine?

In mai mult de jumatate din cazuri,este bine sa fi sincer.
Imi plac persoanele sincere, care nu se dau dupa deget atunci cand au ceva de zis.Chiar daca este bine sau nu.
Uneori, indiferent daca taie avantul,ajuta persoana sa realizeze unele lucruri, sa isi reeevalueze pozitia, sa stie "pe ce picior joaca".Inseamna mult,cel putin pentru mine.


Celelalte cazuri in care ar trebui sa fie "ciocul mic si joc de glezne", sunt acelea care nu te implica,direct.
Cu ce scop te-ai duce sa "dai cu sifonul", in legatura cu relatia lui X cu Y, zicand:"Mai X, am vazut cum Y ii facea ochi dulci lui Z".
Mi se pare josnic sa te bagi in seama, gen situatia de mai sus.Nu faci nici bine, nici rau.
Cred ca singurul caz acceptat(si acesta, cu mari semne de intrebare) este acela cand best friend'ul te intreaba ceva ce intuieste, iar tu, stiind 100% sigur,ii confirmi sau infirmi.Atat.


Pana una, alta...Fiti sinceri.Dar cu cap!Si nu lasati gura, sa vorbeasca fara a fi trecut vorbele pe la "mansarda"!!

Despre incredere tradata sau cum e sa fii inselat...

Incredere..Stabilitate..Comunicare..Sentimente..Respect..Sinceritate..

Cateva ingrediente pentru ca toate sa mearga bine:atat o prietenie, cat si o relatie.

O sa scriu despre sinceritate, respect si incredere(poate sa se mai strecoare si altceva:">)...

Sinceritatea poate sa fie buna, dar si rea, pentru ca atunci cand este asa, ea raneste.Doare, dar este necesara.

De ce sa minti pe cei din jurul tau, cand mai simplu, le spui intr-o maniera stilizata, adevarul, ceea ce crezi sau faci..

De ce prefera oamenii "sa joace la dublu", cand ar fi mai simplu sa spuna ca nu mai nutreste sentimente pentru cel/cea care i-a fost candva, alaturi?!De ce sa minta si sa faca nu una, ci doua, poate chiar trei(cu cel/cea in cauza) persoane sa sufere?!

Respectul, iar..merge mana in mana cu sinceritatea.

Daca in urma unei relatii de orice gen, a ramas doar respectul pentru acem om, iar...Frumos si onest ar fi sa-i spui adevarul...Ajungand astfel, la sinceritate...

Increderea..

Teoretic, se castiga greu.Dar, cum sta situatia daca, de la bun inceput, se porneste cu incredere aproape maxima?!Ca sa nu fiu patetica si sa zic maxima...

Persoana de langa, ajunge sa profite, sa minta, sa insele, sa tradeze respectul, iar sinceritatea sa fie neglijata.Astfel, distruge tot ce ar fi putut fi frumos, tot ce candva le-a legat..

Nu inteleg de ce se prefera sa se "ascunda dupa deget", cand ar fi, mai simplu, la o discutie sincera, sa se spuna totul, sa se "dea cartile pe fata"...Sa existe sinceritatea, respectul, adevarul,increderea, dar si maturitatea, si capacitatea de a-si asuma responsabilitatea deciziilor si faptelor din trecut..

Prin intermediul comunicarii, toate cele mai sus mentionate, pot fi spuse..Daca lipseste ea, cred ca totul se duce de rapa...Poate asta e lipsa, mereu..Nu stiu..:(

Sunt atatea intrebari fara raspuns...Intrebari la care nici eu, nici tu, nici persoana draga, nu are nici cea mai vaga idee, de cum ar fi "raspunsul perfect"...

Si totusi..

Zambiti!

Nu se stie cine se poate indragosti de felul in care zambesti..

Despre copii si adulti..sau despre maturitate si copilarie

Astazi m-am confruntat cu ceva ciudat..M-am confruntat cu dorinta unei persoane de a fi mare, cu toate ca e mica...Sau defapt sa fie mica, chiar daca e mica..Ma rog, ceva de genul.Inca nu imi este clar.:

In ziua de azi, din ce in ce mai multi copii vor sa devina adulti, sau macar sa capete cativa ani in plus..Ajung sa recurga la tigari, alcool si alte metode mai putin ortodoxe, pentru a parea mai...mari, cu vocea mai groasa, mai maturi..OO DA!

Intr-o lume in care totul se misca, nimic nu sta pe loc, intr-o lume in care timpul liber nu mai exista, fiind inlocuit de griji, munca&co, pentru ce doresc minunatii copilutzi sa fie mai mari?!Pentru ce?!

Din ce cauza ei afirma ca sunt mici, doar ca fumeaza si consuma alcool?Pentru ce?

Si mai ales, de ce vor sa fie adulti, doar la anumite lucruri, fapte..?!Pentru ce?!

Unele lucruri vin odata cu varsta.Nu trebuie fortate.

Poate ca ei doresc sa para mai mari, ca sa..."se distreze mai bine"..si vor sa fie copii, in continuare, ca sa fie acoperiti de scuza "lasa maica..inca sunt mici"

Probabil ca, in momentul in care voi afla, va voi zice si voua...Sau cand veti afla voi, imi veti spune si mie..

Pana atunci..

Zambiti!