Zambete de copii

De mai bine de 2 luni, merg la voluntariat, la casa de copii, din Breaza.
Acolo, copii au in jur de 15-16 ani, doar ca..au diverse probleme.La varsta aceea, ei sunt d-abia in clasa a 8a:(
Sunt deosebiti.Au suflet mare.Indiferent cum, incearca sa-si pastreze copilaria, chiar daca sunt privati de dragostea parinteasca.
Din aceasta cauza, noi am venit sa le intindem o mana de ajutor, sa le oferim macar o parte din dragostea noastra, pentru a le lumina, macar pentru cateva ore, chipul trist.
Prima data cand am pasit in curtea lor,m-a trecut un fior.Ii vedeam cum au aparut in intampinarea noastra, cum stateau la geam si se uitau dupa noi, si pentru o clipa, m-am gandit daca as fi fost in locul lor..Iar, pentru a mia oara, am realizat ca am o familie perfecta, care imi ofera neconditionat dragostea,sprijinul,prietenia lor.Pur si simplu,imi ador familia :X.
De Craciun, i-am invitat la noi, in liceu.Mosul a trecut si pe aici, lasandu-le mici cadouri.Erau in extaz piticii..
E frumos sa vezi ca se ataseaza de tine.Ca intreaba de tine, ca te cauta, ca iti duc dorul.E frumos sa poti sa ii faci sa zambeasca.
Zambetul lor,inseamna mult mai mult, decat zambetul oricarei alte persoane.
Acum ceva vreme, am reusit sa fac o fetita sa nu mai fie trista si sa nu mai gandeasca negativ.Si ea, s-a atasat de mine..La momentul plecarii, ea mi-a adus unicul ei ursulet, si mi-a spus "Rucs, ti-l daruiesc tie.Vreau sa ai grija de el".Mi-a venit, pur si simplu, sa plang.M-a miscat pana in adancuri, gestul ei.
Si cu toate asta, fiind actiune de voluntariat, nu inteleg de ce unii o considera o corvoada, de ce le spun in feluri denigrante, jignitoare?!


Iar ajung la concluzia..lumea e pe interes.Ei vor diploma.
Eu vreau sa ma schimb.
Sa am sufletul si mai bun,sa fiu capabila sa am rabdare, sa pot sa imi imbunatatesc comunicarea cu cei mai mici ca mine, sa pot sa imi revars macar o parte din dragostea ce ar fi trebuit sa o dau lui X sau lui Y(dar cum ei nu exista..8-|) lor, sa pot sa fiu fericita prin ei si prin zambetul lor..

Nu stiu cine a iesit mai castigat din treaba asta..Ei, ca pot sa mai zambeasca, sau eu, ca m-am schimbat mult, dupa ce am mers la ei?

Cert e, ca imi place ceea ce fac.M-am atasat mult de Lumi, de Bogdi,de Anisoara, ei ma iubesc, si eu ii iubesc.Fiecare cu dragostea pe care o ofera:ei vad in mine si in noi,parinti, eu vad in ei frati si surori,copii si..calea mea spre o zi cu multa dragoste.