Tristete

Mor.
Incet.
Dar sigur.

Este atat de greu sa nu primesti raspunsuri la cele mai banale intrebari,sa nu mai comunice persoanele la care tii, cu tine, este frustrant sa observi ca nu-ti mai cauta privirea...

Ne prefacem duri,unii cu altii, dar...sub duritate, toti trei ascundem suflete calde.
In spatele ochilor caprui,ne mintim lacrimile, ce stau sa cada, aratand iertarea..
Daca intr-adevar,indiferenta a luat locul iubirii, ar trebui sa ne privim in ochi.Dar..prin faptul ca ne evitam privirile, e semn clar ca...ne prefacem duri, iar daca ne-am uita unii la altii, totul ar fi in zadar.

Imi este o lectie.
Si eu par indiferenta.Dar stiu ca in fata cuiva, o sa-mi spun oful.
Nu-s atat de dura pe cat as vrea..:(
Tot eu o sa pierd..
Ma incapatanez prosteste.Cineva ar trebui sa ma opreasca
:(
Inainte sa nu fie prea tarziu...