27 februarie 2009
Despre echilibrul precar sau despre ce castigam si ce pierdem...
Balanta.Se inclina.Mereu.In toate partile.
Niciodata nu exista egalitate.Inclina inspre bine sau inspre rau.Nu se poate si nu o putem echilibra.
Cineva, mi-a spus ca nu pot avea totul.Intr-un fel, este adevarat, dar de ce?!
Nu ne putem multumi cu putin.Tindem catre maxim, catre bine, catre suprem, catre tot.
Eram foarte atenta la ceva..Mereu, daca pierd o persoana pentru care simteam ceva, gasesc un prieten, ce imi este alaturi.Invers, nu mi s-a intamplat niciodata. :|
Dar este foarte interesant fenomenul..inexplicabil:))
Mi s-a atras atentia asupra urmatorului fapt:am o familie minunata (:x), dar cu toate astea, nu am un EL care sa-mi fie alaturi.
Sunt doua extreme.Nu am gasit calea..de mijloc?!Este impropriu spus astfel, doar partea cu "el" ar trebui adusa la mijloc.Cealalta parte, merge mult prea bine, pentru a regresa vreodata:)
As putea spune sa este echitabila situatia.Dar nu ma multumesc cu ea, astfel.
Caut perfectiunea, cum spuneam si prin alte posturi.Mi s-a atras atentia sa caut echilibrul, in schimbul..perfectiunii.
Doar ca...nici pe una, nici pe cealalta, nu pot afirma ca..am gasit.
Bun..alte sugestii ce ar trebui sa caut?!:))
Eu devin lipsita de idei..de intuitia asupra a ceea ce merita sa fie descoperit..cunoscut..pus in balanta, pentru a-mi echilibra talerele vietii.:))
Poate e un moment lipsit de inspiratie.
Sau poate nu.
Voi afla candva.Poate va voi spune si voua ce lipseste.Sau poate nu, pentru a va determina sa cautati singuri.Si pentru a va bucura mult mai mult de ceea ce realizati singuri.
Visati!si Zambiti!
Viata e frumoasa, asa cum este ea!
Etichete:
dezamagire,
dorinta,
educatie,
mentalitate,
speranta,
viata
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
3 comentarii:
Cauta sa te bucuri de cei ai, de prezent..traieste clipa...nu stii cand firul povestii se rupe, cand cineva dispare din povetse si vei regreta ca te-ai gandit la "El" si ti-ai plans de mila.
El va sosi cand nu-l mai astepti cu atata infrigurare si dorinta.
e noapte și e târziu, cum ar zice nemuzica, dar eu cred că tragi prea multe linii..
Știu că-ți plac florile. Și mie. Dar de ce le rupi. dacă știi că mor. Mda, vine ea primăvara, dar după 9 luni. 9 luni. Vezi, de-aia trag oamenii linii după 9 luni. ;)
eu tot îți scriu pe pernă că ceea ce omul nu poate controla e echitabil, la nivel de viață, nu de un buletin și-o șchioapă. Intuiție feminină. Sau îndărătnicie. Ohm trăi și Ohm vedea..
What goes around, comes around.
Și da, probabil n-ai s-o atingi, nu va fi niciodată o stare permanentă, dar... tu ai citit vreodată caietul promoției noastre? E o bucată în care încă mai cred..
sincer, nu-mi amintesc.care e pasajul, in care, inca mai crezi?
Trimiteți un comentariu