Amăgire.

E toamnă târzie...
Şi afară plouă.. stau şi mă gândesc...

Orice iubire începe cu un vagabondaj pe străzile sufletului,prin ploaie şi frig..
Toamna...

Şi bate vântul...iar înfricoşătorul zgomot se sparge-n mii de cioburi ce-mi rănesc şi mai tare ultimele sentimente...
O învălmăşeala de contradicţii bântuie conştiinţa...

Se spune că pentru a trăi bine,conştiinţa trebe' să fie în vacanţă...

Nu ştiu..aş vrea să ies în ploaie,să-mi împac ideile..doar că...nu aş face decât să mă amăgesc...

Cu capul pe pernă şi cu ursuleţul în braţe..Ea într-un final a adormit...

18.11.2010