20 noiembrie 2010

Despre fericire sau cum sa nu gandesti mult!

Gandesc..deci exist!


Asa ar spune multi.
Doar ca...mereu,cand gandim foarte mult,avem tendinta de a despica in mai mult de patru,firul.Si atunci,apar intrebari precum 'ce?cum?cand?e bine?e rau?mai fac?renunt?'
Am trecut si eu prin perioada in care vroiam sa fac ceva,analizam cu si mai multa atentie si renuntam.Si asta nu era nimic..Doar ca apareau regretele,si dorinta de a aparea o oportunitate,ca sa fac acel ceva.Si partea urata venea fix in momentul cand nu se mai putea face absolut nimic.
Am invatat sa profit de orice oportunitate..Sa fac totul,astfel incat sa fiu fericita si bine dispusa..Sa imi fie mie bine.Sa tin cont si de cei din jurul meu,doar ca intr-o masura mai mica,fata de cat ar trebui sa-mi pese de mine...
Am invatat ca ocaziile pot fi unice.Ca fericirea e cea de care avem nevoie..Ca e bine sa zambim si sa avem moralul ridicat..
Am invatat ca fara speranta,nimic nu poate fi facut..Ca fara incredere in sine,totul se duce pe apa sambetei...
Am invatat ca pentru a fi bine,trebuie sa incercam totul...Sa nu renuntam in ceea ce credem si in ceea ce simtim..
Am invatat ca trebuie sa ne pastram constiinta curata..si cand nu putem asta,sa ii dam o 'vacanta'.E spre binele nostru.Spre binele tuturor.
Am invatat sa iubesc.Si sa spun ceea ce simt..
Am invatat sa fac multe..Si mai ales sa fac ceea ce-mi place.
Sa gandesc nici mai mult nici mai putin in unele situatii..In altele sa gandesc foarte mult..SI uneori..deloc...Pentru asta,fac parte din grupul kamikazelor...
Am invatat sa am o stea in care sa cred..O stea care sa nu se sparga de neimpliniri,iluzii si tristeti...
Am invatat sa fac sa imi fie bine.Sa fiu si impulsiva.Si rea.Si egoista.
Sau blanda.Iubitoare.SI simpatica.
Fericiti cei saraci cu duhul..

0 comentarii: