Contrarii si monotonie

Contrariile se atrag?
cat de mult?pana in ce punct?

Am vazut o poza faina,pe care v-o dau si 'voo'.
Datorita ei a aparut postu' de fata,citit acum cu ochisorii vostri avizi de noutate.

Parerea mea e undeva la mijloc.
Dar ceea ce as putea considera ca si contrariu,este defapt o mica diferenta ce imbraca straie de cersetor..
Uneori pot aparea pareri contradictorii,in legatura cu ceva.Daca sunt prea multe,deja o dam usor carte incompatibilitate.Daca sunt prea putine..atunci...poate aparea plictiseala.Dar asta-i cu dus si intors.
Ar trebui sa se stie sa se lase,atunci cand celalalt are dreptate.Dar chiar si atunci cand nu are,pentru a aplana un posibil conflict,subiectul putand fi abordat ulterior.

In ce masura se pot plictisi oamenii daca nu au conflicte??
stiu un caz fara certuri si dispute si fara monotonie,dar si un alt caz,care,din cand in cand,mai cauta un subiect minor,de cearta,pentru a mai scapa de plictiseala.
Dar totusi..cand iubesti si apreciezi persoana de langa,de ce ai vrea sa te certi cu ea?

Asta e o dilema:).
Oricum,prefer sa se schimbe 'decorul si aerul' altfel decat printr-o cearta.

Live!Love!Smile!Dream!